Noțiuni de bază pentru profesorii de japoneză înregistrați

Care dintre următoarele este corectă cu privire la calificarea „Profesor autorizat de limba japoneză” (Toroku Nihongo Kyoin)?

1. O calificare națională instituită în aprilie 2024, în baza Legii privind acreditarea instituțiilor de educație în limba japoneză
2. O calificare națională instituită în aprilie 2020, în baza Legii privind acreditarea instituțiilor de educație în limba japoneză
3. O calificare națională instituită în aprilie 2024, în baza Legii privind controlul imigrației
4. O calificare națională instituită în aprilie 2024, în baza Legii pentru promovarea educației în limba japoneză

Care este structura corectă a „examenului de bază” (kiso shiken) din cadrul examenului Toroku Nihongo Kyoin?

1. Cu răspunsuri la alegere, durată 120 de minute, 100 de întrebări
2. Cu răspunsuri la alegere, durată 90 de minute, 100 de întrebări
3. Cu răspunsuri redactate, durată 120 de minute, 100 de întrebări
4. Cu răspunsuri la alegere, durată 120 de minute, 110 întrebări

Care dintre următoarele NU se numără printre căile de obținere a calificării de Profesor autorizat de limba japoneză?

1. Calea instituțiilor de formare
2. Calea examenului
3. Calea măsurilor tranzitorii
4. Calea experienței profesionale

Care este structura corectă a examenului aplicat (ōyō shiken)?

1. Ascultare (50 de minute, 50 de întrebări) și citire (100 de minute, 60 de întrebări), în total 110 de întrebări
2. Ascultare (60 de minute, 50 de întrebări) și citire (90 de minute, 60 de întrebări), în total 110 de întrebări
3. Ascultare (50 de minute, 60 de întrebări) și citire (100 de minute, 50 de întrebări), în total 110 de întrebări
4. Doar ascultare și citire, cu aceeași durată și număr de întrebări ca examenul de bază

Care este criteriul corect de promovare a examenului de bază?

1. Cel puțin 60% în fiecare dintre cele 5 categorii ale celor 50 de elemente obligatorii de conținut educațional, și cel puțin 80% din punctajul total
2. Cel puțin 60% din punctajul total (fără criteriu pe categorii)
3. Cel puțin 80% în fiecare dintre cele 5 categorii ale celor 50 de elemente obligatorii de conținut educațional
4. Cel puțin 80% din punctajul total (fără criteriu pe categorii)

Care este criteriul corect de promovare a examenului aplicat?

1. Cel puțin 60% din punctajul total (fără criteriu pe categorii)
2. Cel puțin 80% din punctajul total, plus cel puțin 60% la fiecare categorie
3. Cel puțin 60% atât la ascultare, cât și la citire, separat
4. Cel puțin 60% din punctajul total, plus cel puțin 80% la ascultare

Care dintre următoarele este corectă cu privire la stagiul practic (jissen kenshū)?

1. Se desfășoară pe minimum 45 de unități de timp (fiecare unitate de minimum 45 de minute), urmând secvența: orientare → observarea lecțiilor → pregătirea lecțiilor → lecții simulate → practică la catedră → sinteză finală
2. Se desfășoară pe minimum 30 de unități de timp, urmând secvența: orientare → practică la catedră → lecții simulate → observarea lecțiilor → pregătirea lecțiilor → sinteză finală
3. Minimum 45 de unități de timp, dar fiecare unitate este definită ca fiind de minimum 60 de minute
4. Nu există o definiție a unității de timp, fiind stabilită liber de instituția organizatoare

Care dintre următoarele este corectă cu privire la Calea măsurilor tranzitorii C (Route C)?

1. Se adresează absolvenților unui curs de formare care acoperă cele 50 de elemente obligatorii, indiferent dacă sunt sau nu în activitate, și îi scutește de examenul de bază și de stagiul practic, fără a fi necesar niciun curs suplimentar
2. Se adresează exclusiv profesorilor de japoneză aflați în activitate, care sunt scutiți de examenul de bază și de stagiul practic prin urmarea unui curs
3. Se adresează exclusiv celor care au promovat examenul de competență în predarea limbii japoneze, fiind scutiți de tot, inclusiv de examenul aplicat
4. Nu este limitată la anumiți destinatari, dar scutește doar de stagiul practic

Care dintre următoarele este corectă cu privire la ratele de promovare ale primului examen (anul Reiwa 6) și celui de-al doilea examen (anul Reiwa 7) Toroku Nihongo Kyoin?

1. 62,6% la primul → 67,5% la al doilea, o creștere de aproximativ 4,9 puncte procentuale
2. 67,5% la primul → 62,6% la al doilea, o scădere de aproximativ 4,9 puncte procentuale
3. Ambele examene au avut o rată de promovare de aproximativ 65%, aproape neschimbată
4. 62,6% la primul → peste 70% la al doilea

Care dintre următoarele descrie corect situația din august 2026?

1. Examenul din anul Reiwa 8 (anul fiscal 2026) este programat pentru 8 noiembrie 2026, iar termenul-limită pentru Calea măsurilor tranzitorii C (sfârșitul lunii martie, anul Reiwa 15) este cu 5 ani mai lung decât termenul pentru căile D, E și F (sfârșitul lunii martie, anul Reiwa 11)
2. Examenul din anul Reiwa 8 a fost deja desfășurat în octombrie 2026, iar termenul-limită pentru toate căile măsurilor tranzitorii este unificat la sfârșitul lunii martie, anul Reiwa 11
3. Programarea examenului din anul Reiwa 8 nu a fost încă anunțată
4. Toate căile măsurilor tranzitorii s-au încheiat deja până în august 2026

Care dintre următoarele NU se numără printre cele 5 categorii ale celor 50 de elemente obligatorii de conținut educațional?

1. Societate, cultură și regiune
2. Limbă și societate
3. Limbă și educație
4. Limbă și evaluare

Care dintre cele 5 categorii, care include calitățile și competențele profesorului de japoneză, metodologia de predare și metodele de evaluare, are cele mai multe elemente?

1. Limbă și educație
2. Limbă și psihologie
3. Limbă și societate
4. Societate, cultură și regiune

Care dintre următoarele se numără printre elementele incluse în categoria „Limbă și psihologie”?

1. Înțelegerea discursului, învățarea limbii, procesul de achiziție (limba primară și limba a doua), strategii de învățare
2. Societatea și cultura lumii și a Japoniei, coexistența multiculturală, istoria educației în limba japoneză
3. Sociolingvistică, expresii de politețe/respect, comportament verbal și non-verbal
4. Sisteme fonologic și fonetic, scriere și ortografie, sistem gramatical

Ce este inclus corect în categoria „Limbă”, care analizează pur limba în sine?

1. Lingvistică generală, lingvistică contrastivă, sisteme fonologic și fonetic, sistem gramatical, sistem semantic
2. Sociolingvistică, strategii de comunicare, multiculturalism și multilingvism
3. Înțelegerea și implementarea programelor de educație în limba japoneză, analiza, crearea și dezvoltarea materialelor didactice
4. Acceptarea și adaptarea interculturală, strategii de învățare

Care dintre următoarele descrie corect relația dintre decizia de promovare a examenului de bază și cele 5 categorii?

1. Dacă oricare dintre cele 5 categorii este sub 60%, candidatul pică chiar dacă punctajul total este de cel puțin 80%
2. Este posibilă o strategie de „sacrificare a materiilor”, în care e suficient să atingi pragul doar la categoria la care ești cel mai puternic
3. Criteriul celor 5 categorii se aplică doar examenului aplicat și nu are legătură cu examenul de bază
4. Dacă obții cel puțin 80% la toate cele 5 categorii, promovezi indiferent de punctajul total

Din care categorie fac parte „expresiile de politețe/respect” și „strategiile de comunicare”?

1. Limbă și societate
2. Limbă și psihologie
3. Limbă și educație
4. Societate, cultură și regiune

Care dintre următoarele NU se numără printre cele 5 ipoteze care alcătuiesc „Modelul Monitor” al lui Krashen?

1. Ipoteza achiziției și învățării
2. Ipoteza ordinii naturale
3. Ipoteza perioadei critice
4. Ipoteza filtrului afectiv

Care este explicația corectă pentru „ipoteza input-ului” a lui Krashen?

1. Achiziția progresează prin expunerea la input comprehensibil situat puțin peste nivelul actual i (adică i+1)
2. Achiziția progresează doar prin producerea de output
3. Cel mai eficient este să oferi o cantitate mare de input la același nivel (i) ca vorbitorii nativi
4. Cu cât input-ul este mai dificil (i+2), cu atât efectul asupra achiziției este mai mare

Care dintre ipotezele lui Krashen explică funcția de verificare și corectare conștientă a propriei vorbiri, folosind cunoștințele dobândite prin „învățare”?

1. Ipoteza monitorului
2. Ipoteza achiziției și învățării
3. Ipoteza ordinii naturale
4. Ipoteza filtrului afectiv

Care dintre următoarele NU se numără printre cele 3 funcții menționate de „ipoteza output-ului” a lui Swain?

1. Funcția de conștientizare
2. Funcția de testare a ipotezelor
3. Funcția filtrului afectiv
4. Funcția metalingvistică

Cum se numește fenomenul în care formele și regulile lingvistice greșite ale unui cursant se fixează și devin din ce în ce mai greu de corectat?

1. Fosilizare
2. Interlimbă
3. Filtru afectiv
4. Perioadă critică

Care este ordinea corectă a dezvoltării teoretice a cercetării erorilor lingvistice?

1. Analiza contrastivă (Lado) → analiza erorilor (Corder) → interlimbă (Selinker)
2. Interlimbă (Selinker) → analiza contrastivă (Lado) → analiza erorilor (Corder)
3. Analiza erorilor (Corder) → interlimbă (Selinker) → analiza contrastivă (Lado)
4. Analiza contrastivă (Lado) → interlimbă (Selinker) → analiza erorilor (Corder)

Cine a propus în 1972 conceptul de „interlimbă” (interlanguage), potrivit căruia limba cursantului are un sistem propriu, care nu este nici limba maternă, nici limba țintă?

1. Selinker
2. Krashen
3. Swain
4. Lado

Cine a propus ipoteza potrivit căreia, dacă limba nu este achiziționată între perioada de sugar și adolescență, devine dificilă dobândirea unei competențe lingvistice la nivelul unui vorbitor nativ?

1. Lenneberg
2. Krashen
3. Selinker
4. Swain

Care este explicația corectă pentru termenul gramatical japonez „voisu (態, voice)”?

1. O categorie gramaticală care exprimă relația dintre subiect și agent, cum ar fi propozițiile active, pasive (ukemi) și cauzative
2. O categorie gramaticală care exprimă faza acțiunii, precum „~te iru” și „~te shimau”
3. O categorie gramaticală care exprimă judecăți subiective ale vorbitorului, precum presupunerea, intenția și necesitatea
4. O categorie gramaticală care exprimă poziția temporală în propoziție (trecut, prezent, viitor)

Care este explicația corectă pentru termenul gramatical japonez „asupekuto (相, aspect)”?

1. Exprimă fazele acțiunii, cum ar fi progresul, finalizarea sau starea rezultată, precum „~te iru” și „~te shimau”
2. Exprimă relația dintre subiect și agent, precum activ, pasiv, cauzativ
3. Exprimă atitudini subiective ale vorbitorului, precum presupunerea și intenția
4. O categorie gramaticală care clasifică tipurile de particule cazuale

Care este explicația corectă pentru „modaritii (様相, modalitate)”?

1. Exprimă judecata și atitudinea subiectivă a vorbitorului (presupunere, intenție, necesitate etc.) și se poziționează spre finalul propoziției
2. Exprimă faza acțiunii (progres, finalizare) și se poziționează imediat după verb
3. Exprimă relația dintre subiect și agent și se poziționează imediat înaintea verbului
4. Este un tip de particulă cazuală și se poziționează la începutul propoziției

Care este ordinea generală corectă a categoriilor gramaticale care se atașează unui verb?

1. Voice → Aspect → Timp (tense) → Modalitate
2. Modalitate → Timp (tense) → Aspect → Voice
3. Aspect → Voice → Modalitate → Timp (tense)
4. Timp (tense) → Aspect → Voice → Modalitate

Care particulă cazuală are cele mai multe utilizări, printre care punctul de destinație, partenerul, locul, cauza, subiectul, obiectul, mijlocul și timpul?

1. ni
2. de
3. ga
4. o

Care este combinația corectă de utilizări exprimate de particula cazuală „de”?

1. Loc, mijloc, cauză/motiv, subiect, limită, domeniu, scop, mod
2. Doar subiect și obiect
3. Doar punct de destinație și partener
4. Doar punct de pornire și zonă de tranzit

Care dintre următoarele este corectă cu privire la utilizarea particulelor cazuale „kara” și „yori” ca marcă a punctului de pornire?

1. Ambele pot exprima punctul de pornire, dar în limba modernă utilizarea lui „yori” ca punct de pornire este mai degrabă literară și limitată, în timp ce „kara” este uzul comun
2. „Yori” nu poate exprima punctul de pornire; doar „kara” poate
3. „Kara” nu poate exprima punctul de pornire; doar „yori” poate
4. Ambele sunt la fel de comune ca marcă a punctului de pornire în limba modernă

Care dintre următoarele este corectă cu privire la utilizările exprimate de particula cazuală „o”?

1. Exprimă nu doar obiectul, ci și punctul de pornire (de ex. „gakkō o deta” – a ieșit din școală) și zona de tranzit (de ex. „michi no mannaka o tōtta” – a trecut prin mijlocul drumului)
2. Exprimă doar obiectul, nu și punctul de pornire sau zona de tranzit
3. Exprimă doar punctul de pornire
4. Exprimă doar zona de tranzit

Care este caracteristica corectă a „metodei gramaticii și traducerii” (Bunpō Yakudoku-hō, Grammar-Translation Method)?

1. A fost dominantă de la mijlocul secolului XIX până la mijlocul secolului XX, axată pe explicarea regulilor gramaticale și traducerea în limba maternă; dezvoltă cu greu competențele orale și conversaționale
2. A apărut la începutul secolului XX, fără a folosi limba maternă a cursanților, punând accent pe limbajul vorbit
3. Profesorul nu vorbește, punând accent pe stimularea conștientizării cursanților
4. Este axată pe exerciții în care cursanții răspund la instrucțiunile profesorului prin mișcări corporale

Care este caracteristica corectă a „metodei directe” (Chokusetsu-hō, Direct Method)?

1. A apărut la începutul secolului XX ca reacție împotriva metodei gramaticii și traducerii, fără a folosi limba maternă a cursanților, punând accent pe limbajul vorbit exclusiv în limba țintă
2. O metodă axată pe traducerea în limba maternă și explicarea regulilor gramaticale
3. O metodă în care profesorul și cursantul dialoghează pe baza teoriei consilierii
4. O metodă axată pe formarea deprinderilor prin exerciții structurale (pattern practice)

Care este originea și cine este autorul corect al „metodei audio-linguale” (Audio-Lingual Method)?

1. Își are originea în „Army Method”, dezvoltată pentru armata americană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și a fost propusă de Fries și colegii săi de la Universitatea din Michigan
2. A fost propusă de Gattegno după cel de-al Doilea Război Mondial
3. A fost propusă de lingviști europeni în secolul al XIX-lea
4. A fost propusă de Asher în anii 1970

Care este combinația corectă a fundamentelor teoretice ale metodei audio-linguale?

1. Lingvistica structurală și psihologia behavioristă
2. Gramatica generativă și psihologia cognitivă
3. Sociolingvistica și psihologia umanistă
4. Pragmatica și psihologia dezvoltării

Care este ordinea corectă de apariție a metodelor de predare?

1. Metoda gramaticii și traducerii → metoda directă → metoda audio-lingală → abordarea comunicativă
2. Metoda directă → metoda gramaticii și traducerii → abordarea comunicativă → metoda audio-lingală
3. Metoda audio-lingală → metoda gramaticii și traducerii → metoda directă → abordarea comunicativă
4. Abordarea comunicativă → metoda audio-lingală → metoda directă → metoda gramaticii și traducerii

Care este metoda de predare în care profesorul vorbește cât mai puțin posibil, folosind planșe colorate și bețișoare ca material didactic pentru a stimula „conștientizarea” cursanților?

1. Silent Way (Metoda tăcerii)
2. TPR (Total Physical Response – metoda răspunsului fizic total)
3. CLL (Community Language Learning)
4. Metoda audio-lingală

Care este combinația corectă între metoda de predare care aplică teoria consilierii, în care profesorul joacă rolul de „consilier” pentru a reduce anxietatea cursanților, și autorul ei?

1. CLL (Community Language Learning) — Curran
2. TPR (metoda răspunsului fizic total) — Asher
3. Silent Way — Gattegno
4. CLL (Community Language Learning) — Asher

Care este caracteristica comună corectă a metodelor Silent Way, CLL și TPR?

1. Toate sunt clasificate drept „metode de predare umaniste” apărute după anii 1960 și pun accent pe dezvoltarea personală și aspectele psihologice ale cursanților
2. Toate au apărut înainte de metoda audio-lingală, până în anii 1950
3. Toate au în comun faptul că sunt axate pe traducerea în limba maternă a cursanților
4. Toate au în comun faptul că profesorul explică regulile gramaticale în mod unilateral