Sala de studiu Karinoya

Legi și bune maniere în viața de zi cu zi

Calendarul sărbătorilor japoneze

Originea și obiceiurile sărbătorilor anuale din Japonia

Ziua de Anul Nou, Setsubun, Hinamatsuri (Festivalul păpușilor), Ziua copiilor, Obon, Jūgoya (admirarea lunii), Shichi-Go-San și perioada de sfârșit și început de an. Am adunat, pe anotimpuri, originea sărbătorilor din anul japonez și modul de comportare în aceste ocazii. Am adăugat curiozități, ca materialul să poată fi folosit și atunci când le explicați persoanelor venite din străinătate. Este o prezentare culturală, nu un îndemn religios.

41 întrebări · 5 domenii | Ultima actualizare: 2026-09-28

Cuprins
  1. Anul Nou – iarna spre Anul Nou (8)
  2. Evenimente de primăvară (9)
  3. Evenimente de vară (9)
  4. Evenimente de toamnă (9)
  5. Evenimente de iarnă (6)
  6. Instrument de exersare

Anul Nou – iarna spre Anul Nou

Î1 | Originea zilei de Anul Nou

Din ce dorință se întâmpină „Toshigami-sama” (zeul anului) de Anul Nou?

  1. Pentru a se ruga pentru sănătate și recoltă bogată pe tot parcursul anului
  2. Doar pentru a dori prosperitate în afaceri
  3. Doar pentru alungarea nenorocului
  4. Pentru a se ruga pentru o căsătorie
Răspuns corect: A. Pentru a se ruga pentru sănătate și recoltă bogată pe tot parcursul anului

Anul Nou este un eveniment de origine shintoistă în care se întâmpină zeul anului (Toshigami-sama) și se roagă pentru sănătate și recoltă bogată pe tot parcursul anului. Se spune că decorațiunile kadomatsu și kagami mochi servesc la primirea zeului anului.

Î2 | Semnificația mâncărurilor osechi

Ce semnificație are așezarea mâncărurilor osechi în cutii stivuite (jubako)?

  1. Pentru a exprima dorința de „a acumula fericire peste fericire”
  2. Nu are altă semnificație decât conservarea alimentelor
  3. Pentru că este de rău augur să nu ai cutii stivuite
  4. Doar pentru a arăta bine în fața oaspeților
Răspuns corect: A. Pentru a exprima dorința de „a acumula fericire peste fericire”

Așezarea în cutii stivuite este un obicei care exprimă dorința de „a acumula fericire peste fericire”. Inițial, avea și semnificația de a oferi zeului anului mâncăruri cu conservare îndelungată.

Î3 | Terciul de șapte ierburi (nanakusa-gayu)

Care este scopul terciului de șapte ierburi consumat pe 7 ianuarie?

  1. A odihni stomacul obosit după mâncărurile de Anul Nou
  2. Pentru a îndepărta ghinionul întregului an
  3. Pentru a celebra recolta de toamnă
  4. Pentru a se ruga pentru prosperitatea afacerilor
Răspuns corect: A. A odihni stomacul obosit după mâncărurile de Anul Nou

Este un terci cu cele șapte ierburi de primăvară (seri, nazuna, gogyō, hakobera, hotokenoza, suzuna, suzushiro), un obicei prin care se odihnește stomacul obosit după zilele de ospăț de Anul Nou.

Î4 | Eticheta kagami biraki

Ce trebuie evitat la manipularea prăjiturii kagami mochi în cadrul ceremoniei kagami biraki?

  1. Tăierea cu o lamă (pentru că amintește de seppuku)
  2. Spargerea cu mâna sau cu un ciocan de lemn
  3. Efectuarea ceremoniei pe 11 ianuarie
  4. Numirea acțiunii „a deschide”
Răspuns corect: A. Tăierea cu o lamă (pentru că amintește de seppuku)

Se spune că kagami biraki își are originea în ceremonia „gusoku iwai” a samurailor din perioada Sengoku, iar tăierea cu o lamă este interzisă pentru că amintește de seppuku (sinucidere rituală). Prăjitura se sparge cu mâna sau cu un ciocan de lemn, iar deoarece și cuvântul „a sparge” este de rău augur, acțiunea este numită „a deschide”.

Î5 | Data ceremoniei kagami biraki

De ce se organizează kagami biraki de cele mai multe ori pe 11 ianuarie?

  1. Există o teorie conform căreia s-a evitat ziua de 20, aniversarea lunară a morții lui Tokugawa Iemitsu
  2. Pentru că 11 ianuarie este o zi taian (zi norocoasă)
  3. Pentru că este la 4 zile după ziua celor șapte ierburi
  4. Nu există niciun motiv anume
Răspuns corect: A. Există o teorie conform căreia s-a evitat ziua de 20, aniversarea lunară a morții lui Tokugawa Iemitsu

Inițial ceremonia se ținea pe 20 ianuarie, dar există o teorie conform căreia ziua de 20, fiind aniversarea lunară a morții lui Tokugawa Iemitsu, a început să fie evitată. În unele regiuni, precum Kansai, ceremonia se ține și astăzi pe 15 sau 20.

Î6 | Ziua Majoratului și vârsta majoratului

După ce vârsta majoratului a fost coborâtă la 18 ani în 2022, ce s-a întâmplat cu ceremoniile majoratului (seijin-shiki, „Adunarea celor de 20 de ani” etc.) organizate de majoritatea autorităților locale?

  1. Majoritatea autorităților locale continuă să organizeze ceremonia pentru cei care împlinesc 20 de ani, ca și înainte
  2. La nivel național, ceremonia a fost destinată uniform celor de 18 ani
  3. Ceremonia majoratului a fost desființată complet
  4. În fiecare an sunt invitați atât cei de 20, cât și cei de 18 ani
Răspuns corect: A. Majoritatea autorităților locale continuă să organizeze ceremonia pentru cei care împlinesc 20 de ani, ca și înainte

Deși vârsta majoratului conform Codului civil a fost coborâtă la 18 ani, majoritatea autorităților locale continuă să organizeze ceremonia (adesea redenumită „Adunarea celor de 20 de ani” etc.) pentru cei care împlinesc 20 de ani, ca și înainte.

Î7 | Eticheta otoshidama-ului

Care este considerată eticheta obișnuită atunci când se oferă otoshidama (bani de Anul Nou)?

  1. Se pregătesc bancnote noi și se oferă într-un plic decorativ (pochi-bukuro)
  2. Se oferă cu bancnote uzate
  3. Se oferă direct din mână, fără plic
  4. Nu se oferă decât în numerar
Răspuns corect: A. Se pregătesc bancnote noi și se oferă într-un plic decorativ (pochi-bukuro)

Eticheta obișnuită pentru otoshidama este pregătirea de bancnote noi, oferite într-un plic decorativ pochi-bukuro. Suma tinde să crească treptat odată cu vârsta copilului.

Î8 | Semnificația originală a otoshidama-ului

Cine oferă în mod tradițional otoshidama și cui?

  1. De la o persoană cu rang superior către una cu rang inferior
  2. De la o persoană cu rang inferior către una cu rang superior
  3. Doar între persoane de aceeași vârstă
  4. Nu există nicio regulă
Răspuns corect: A. De la o persoană cu rang superior către una cu rang inferior

Otoshidama este, în mod tradițional, oferit de o persoană cu rang superior uneia cu rang inferior. De aceea, în cazurile de schimb între persoane de rang egal sau superior — de exemplu, când un angajator oferă bani copilului unui angajat — există obiceiul de a folosi o altă denumire, precum „bani de buzunar” (okozukai).

Evenimente de primăvară

Î9 | Originea Setsubun

Se consideră că Setsubun (eveniment de alungare a spiritelor rele în ajunul lui risshun, începutul primăverii) își are originea unde?

  1. Origine chineză
  2. Exclusiv japoneză
  3. Origine indiană
  4. Origine europeană
Răspuns corect: A. Origine chineză

Setsubun are origine chineză și s-a consacrat în Japonia ca eveniment de alungare a spiritelor rele în ajunul lui risshun. Data variază de la an la an, iar în 2021 a căzut pe 2 februarie, pentru prima dată în 124 de ani.

Î10 | Este fixă data Setsubun?

Care este înțelegerea corectă privind data Setsubun?

  1. Variază de la an la an, din cauza decalajului dintre perioada de revoluție a Pământului și calendar
  2. Este mereu fixată pe 3 februarie, în fiecare an
  3. Se schimbă doar în anii bisecți
  4. Este fixată pe ultima zi din februarie
Răspuns corect: A. Variază de la an la an, din cauza decalajului dintre perioada de revoluție a Pământului și calendar

Deoarece Setsubun este determinat ca „ziua dinaintea lui risshun”, data se schimbă de la an la an din cauza decalajului dintre perioada de revoluție a Pământului și calendarul gregorian. În 2021, a căzut pe 2 februarie, pentru prima dată în 124 de ani.

Î11 | Originea ehōmaki-ului

Unde a apărut inițial obiceiul ehōmaki?

  1. A apărut în Kansai (Osaka)
  2. A apărut în Edo
  3. A apărut în Kyūshū
  4. A apărut simultan în toată țara
Răspuns corect: A. A apărut în Kansai (Osaka)

Se consideră că ehōmaki este un obicei apărut în Kansai; tradiția constă în a mânca rulou întreg, în tăcere, cu fața spre „ehō” (direcția norocoasă) a anului respectiv. În ultimii ani s-a consacrat ca obicei la nivel național.

Î12 | Talismanul hiiragi-iwashi

Ce semnificație are „hiiragi-iwashi” (frunza de ilex cu cap de hamsie) de la Setsubun?

  1. Este un talisman: mirosul hamsiei ține demonii la distanță, iar spinii frunzei de ilex le înțeapă ochii
  2. Este o ofrandă pentru o recoltă bogată
  3. Este un substitut pentru ehōmaki
  4. Este doar o reutilizare a decorațiunilor de Anul Nou
Răspuns corect: A. Este un talisman: mirosul hamsiei ține demonii la distanță, iar spinii frunzei de ilex le înțeapă ochii

Hiiragi-iwashi este un obicei de Setsubun cu rol de talisman: mirosul de hamsie friptă alungă demonii, iar spinii frunzelor de ilex le înțeapă ochii.

Î13 | Originea Hinamatsuri

Se consideră că Hinamatsuri s-a format prin combinarea a ce anume?

  1. „Sărbătoarea Jōshi” din China (purificare rituală la marginea apei) și obiceiul japonez străvechi „nagashi-bina” (păpuși trimise pe apă)
  2. Sărbătoarea budistă Higan și evenimentele de Anul Nou
  3. S-a format independent, ca versiune feminină a Tango no Sekku
  4. Este o importare a culturii occidentale a păpușilor
Răspuns corect: A. „Sărbătoarea Jōshi” din China (purificare rituală la marginea apei) și obiceiul japonez străvechi „nagashi-bina” (păpuși trimise pe apă)

Se consideră că Hinamatsuri s-a format prin combinarea „Sărbătorii Jōshi” din China (ritual de purificare la marginea apei) cu obiceiul japonez străvechi „nagashi-bina”, prin care ghinionul era transferat unei păpuși trimise apoi pe râu.

Î14 | Superstiția despre depozitarea păpușilor hina și vârsta căsătoriei

Care este înțelegerea corectă a legendei „dacă întârzii să strângi păpușile hina, îți va întârzia și căsătoria”?

  1. Nu este un fapt istoric, ci o superstiție născută din educația privind respectarea sezoanelor
  2. Este un fapt confirmat și științific
  3. Este un fapt bazat pe învățăturile budiste
  4. Are un temei legal
Răspuns corect: A. Nu este un fapt istoric, ci o superstiție născută din educația privind respectarea sezoanelor

Se consideră că această legendă nu este un fapt istoric, ci o superstiție născută dintr-o intenție educativă — aceea de a-i învăța pe copii să respecte ritmul anotimpurilor, „ca să devină copii care știu să strângă ordine”.

Î15 | Cele 4 culori ale hina-arare

Ce semnificație au cele 4 culori ale bomboanelor de orez hina-arare (roz, verde, galben, alb)?

  1. Reprezintă cele patru anotimpuri și exprimă dorința de sănătate pe tot parcursul anului
  2. Sunt culori care indică rangul păpușilor hina
  3. Sunt doar pentru frumusețea vizuală
  4. Provin din cele cinci culori budiste
Răspuns corect: A. Reprezintă cele patru anotimpuri și exprimă dorința de sănătate pe tot parcursul anului

Se consideră că cele 4 culori ale hina-arare reprezintă cele patru anotimpuri (primăvară, vară, toamnă, iarnă), exprimând dorința de sănătate pe tot parcursul anului.

Î16 | Originea hanami-ului

Printre cine a apărut inițial obiceiul hanami (contemplarea florilor de cireș)?

  1. A apărut printre nobilii din perioada Heian și s-a răspândit în popor în perioada Edo
  2. A fost inițiat mai întâi de oamenii de rând din Edo
  3. Este o influență a culturii occidentale de după era Meiji
  4. Face parte din practica ascetică a călugărilor budiști
Răspuns corect: A. A apărut printre nobilii din perioada Heian și s-a răspândit în popor în perioada Edo

Se consideră că hanami își are originea în contemplarea florilor de cireș de către nobilii din perioada Heian, iar în perioada Edo s-a consacrat pe scară largă ca activitate recreativă pentru oamenii de rând.

Î17 | Scopul zilei Shunbun no Hi (echinocțiul de primăvară)

Care este scopul legal al zilei „Shunbun no Hi”?

  1. O zi pentru a lăuda natura și a prețui viețuitoarele
  2. O zi de pomenire a strămoșilor (explicit menționată în lege)
  3. O zi de sărbătorire a începutului lucrărilor agricole
  4. O zi de comemorare a schimbării climei
Răspuns corect: A. O zi pentru a lăuda natura și a prețui viețuitoarele

Scopul legal este „o zi pentru a lăuda natura și a prețui viețuitoarele”, dar în practică ziua este resimțită puternic ca mijlocul perioadei Higan de primăvară, cu semnificație budistă de pomenire a strămoșilor — o dualitate specifică acestei sărbători.

Evenimente de vară

Î18 | Scopul legal al Zilei Copilului

Care este scopul legal corect al „Zilei Copilului” (Kodomo no Hi)?

  1. O zi pentru a respecta personalitatea copiilor, a le asigura fericirea și a mulțumi mamelor (fără distincție de gen)
  2. Legea prevede explicit că este o zi de sărbătorire a creșterii băieților
  3. Legea prevede explicit că este o zi de sărbătorire a creșterii fetelor
  4. Legea nu stabilește un scop anume
Răspuns corect: A. O zi pentru a respecta personalitatea copiilor, a le asigura fericirea și a mulțumi mamelor (fără distincție de gen)

Legal, este definită ca „o zi pentru a respecta personalitatea copiilor, a le asigura fericirea și a mulțumi mamelor”, fără nicio distincție de gen. Un aspect surprinzător de puțin cunoscut este că nu este identică cu Tango no Sekku (sărbătoarea băieților).

Î19 | Kashiwa-mochi și chimaki de Ziua Copilului

Care este originea, respectiv, a kashiwa-mochi și a chimaki de Ziua Copilului?

  1. Kashiwa-mochi simbolizează prosperitatea urmașilor, inspirat din stejarul kashiwa ale cărui frunze vechi nu cad până nu apar muguri noi; chimaki are origine chineză și semnificație de alungare a nenorocului
  2. Ambele au origine chineză și aceeași semnificație
  3. Kashiwa-mochi are semnificație de alungare a nenorocului, iar chimaki de prosperitate a urmașilor
  4. Ambele sunt același obicei, apărut în perioada Edo
Răspuns corect: A. Kashiwa-mochi simbolizează prosperitatea urmașilor, inspirat din stejarul kashiwa ale cărui frunze vechi nu cad până nu apar muguri noi; chimaki are origine chineză și semnificație de alungare a nenorocului

Deoarece frunzele vechi ale stejarului kashiwa nu cad până nu apar muguri noi, acest copac este considerat un simbol al prosperității urmașilor, de unde și kashiwa-mochi. Chimaki are origine chineză și poartă semnificația de alungare a nenorocului.

Î20 | Originea Zilei Mamei

Unde a apărut inițial Ziua Mamei?

  1. Își are originea într-un eveniment inițiat de Anna Jarvis în Statele Unite
  2. A apărut independent în Japonia, dinainte de război
  3. Își are originea într-un eveniment tradițional chinezesc
  4. Ziua Mamei nu are o origine anume, ci a apărut spontan
Răspuns corect: A. Își are originea într-un eveniment inițiat de Anna Jarvis în Statele Unite

Ziua Mamei își are originea într-un eveniment inițiat de Anna Jarvis în Statele Unite și nu este un obicei exclusiv japonez. În Japonia s-a consacrat mai ales în perioada de după război și în epoca Shōwa, iar oferirea de garoafe roșii a devenit obiceiul general.

Î21 | Fundița galbenă de Ziua Tatălui

De ce este culoarea „galben” considerată culoarea simbol a Zilei Tatălui în Japonia?

  1. Este o cultură exclusiv japoneză: în 1981, Comitetul Japonez al Zilei Tatălui a stabilit-o prin „Operațiunea Fundița Galbenă”
  2. Pentru că galbenul este culoarea tradițională și în Statele Unite, țara de origine
  3. Pentru că garoafele galbene erau ieftine
  4. Pentru că este o culoare stabilită prin lege
Răspuns corect: A. Este o cultură exclusiv japoneză: în 1981, Comitetul Japonez al Zilei Tatălui a stabilit-o prin „Operațiunea Fundița Galbenă”

Culorile tradiționale din Statele Unite, țara de origine, sunt trandafirul alb (pentru cei decedați) și trandafirul roșu (pentru cei în viață), dar în Japonia originea vine din „Operațiunea Fundița Galbenă”, stabilită în 1981 de Comitetul Japonez al Zilei Tatălui — o cultură exclusiv japoneză.

Î22 | Originea Tanabata

Care este originea legendei lui Orihime și Hikoboshi de la Tanabata?

  1. „Kikkōden” din China a fost adus în perioada Nara și a devenit un eveniment de curte în perioada Heian
  2. Este o legendă apărută exclusiv în Japonia
  3. Este o legendă născută din învățăturile budiste
  4. A apărut din cultura populară a perioadei Edo
Răspuns corect: A. „Kikkōden” din China a fost adus în perioada Nara și a devenit un eveniment de curte în perioada Heian

Se consideră că legenda lui Orihime și Hikoboshi își are originea în „Kikkōden” din China, adus în perioada Nara și dezvoltat ca eveniment de curte în perioada Heian.

Î23 | Originea și perioada Ochūgen

Cum diferă perioada Ochūgen între regiunea Kantō și cea Kansai?

  1. Există o diferență regională: în Kantō este cam între 1 și 15 iulie, iar în Kansai între 15 iulie și 15 august
  2. La nivel național este uniform, între 1 și 31 iulie
  3. Este fixă: august în Kantō și iulie în Kansai
  4. Nu există nicio diferență de perioadă
Răspuns corect: A. Există o diferență regională: în Kantō este cam între 1 și 15 iulie, iar în Kansai între 15 iulie și 15 august

Ochūgen își are originea în „Zhongyuan” taoist chinezesc (15 iulie, ziua de naștere a unei divinități), consacrându-se în perioada Edo prin combinarea cu cultura comercianților. Există o diferență regională: cam între 1 și 15 iulie în Kantō și între 15 iulie și 15 august în Kansai.

Î24 | Diferența de valoare între Ochūgen și Oseibo

Cum se compară, ca valoare, cadourile de Oseibo cu cele de Ochūgen?

  1. Există tendința de a alege cadouri cu 20-30% mai scumpe decât cele de Ochūgen
  2. Există tendința de a alege cadouri cu 20-30% mai ieftine decât cele de Ochūgen
  3. Obiceiul este ca valoarea să fie aproape identică
  4. La Oseibo se oferă cadouri unui număr mai mic de persoane
Răspuns corect: A. Există tendința de a alege cadouri cu 20-30% mai scumpe decât cele de Ochūgen

Se consideră că, fiind încheierea anului, la Oseibo există tendința de a alege cadouri cu 20-30% mai scumpe decât cele de Ochūgen. Diferența de perioadă și de importanță se reflectă și în valoare.

Î25 | Semnificația shōryō-uma și shōryō-ushi

Ce semnificație au, de Obon, „shōryō-uma” (calul din castravete) și „shōryō-ushi” (boul din vinete)?

  1. Calul din castravete simbolizează „să vină repede”, iar boul din vinete „să plece încet, cu daruri” — rolurile sunt opuse
  2. Ambele au aceeași semnificație: „să se întoarcă repede”
  3. Castravetele are semnificația de plecare, iar vânăta de întâmpinare
  4. Semnificația nu variază regional și nu există o interpretare comună la nivel național
Răspuns corect: A. Calul din castravete simbolizează „să vină repede”, iar boul din vinete „să plece încet, cu daruri” — rolurile sunt opuse

Shōryō-uma (castravetele = calul) exprimă dorința ca strămoșii să se întoarcă repede, pe un cal iute; shōryō-ushi (vânăta = boul) exprimă dorința ca ei să plece încet, împreună cu darurile, pe un bou lent — semnificații complet opuse pentru întâmpinare și rămas-bun.

Î26 | Perioada Obon

Când se organizează Obon, de obicei, în majoritatea regiunilor?

  1. Cam între 13 și 16 august (în unele regiuni, în iulie)
  2. Între 1 și 3 iunie
  3. Între 13 și 16 decembrie
  4. În aceeași perioadă cu Higan din septembrie
Răspuns corect: A. Cam între 13 și 16 august (în unele regiuni, în iulie)

În majoritatea regiunilor, Obon se organizează cam între 13 și 16 august, dar în unele zone, precum părți din Tokyo, se organizează în iulie (o diferență regională determinată de calendarul nou și vechi).

Evenimente de toamnă

Î27 | Originea Jūgoya

De unde a fost preluat obiceiul Jūgoya (luna plină de mijloc de toamnă)?

  1. Nobilii din perioada Heian au preluat cultura chineză de contemplare a lunii
  2. A fost inițiat independent de oamenii de rând din Edo
  3. A derivat din sărbătoarea budistă Higan
  4. A fost adus din Occident în perioada Meiji
Răspuns corect: A. Nobilii din perioada Heian au preluat cultura chineză de contemplare a lunii

Se consideră că Jūgoya își are originea în preluarea de către nobilii din perioada Heian a culturii chineze de contemplare a lunii, având și semnificația de sărbătorire a recoltei de tuberculi.

Î28 | Jūgoya nu înseamnă neapărat lună plină

Este corectă înțelegerea „Jūgoya = lună plină”?

  1. Greșit. Numărul de zile de la lună nouă la lună plină variază între 13,9 și 15,6 zile, deci Jūgoya nu coincide neapărat cu luna plină
  2. Corect. Prin definiție, Jūgoya este mereu lună plină
  3. Jūgoya nu include prin definiție noțiunea de lună plină
  4. Nu se poate spune cu certitudine, deoarece definiția Jūgoya diferă de la regiune la regiune
Răspuns corect: A. Greșit. Numărul de zile de la lună nouă la lună plină variază între 13,9 și 15,6 zile, deci Jūgoya nu coincide neapărat cu luna plină

Deoarece numărul de zile de la lună nouă la lună plină variază între 13,9 și 15,6 zile, Jūgoya (15 august în calendarul vechi) nu coincide întotdeauna cu adevărata lună plină. În unii ani, luna plină apare la câteva zile după Jūgoya.

Î29 | Numărul de tsukimi-dango

Câte tsukimi-dango (bulete de orez) se oferă, în mod tradițional, ca ofrandă la Jūgoya?

  1. 15 bucăți (uneori simplificat la 5)
  2. 30 de bucăți
  3. Doar 1 bucată
  4. Nu există un număr fix
Răspuns corect: A. 15 bucăți (uneori simplificat la 5)

Se consideră că, de bază, tsukimi-dango se stivuiesc în formă de piramidă din 15 bucăți, în onoarea Jūgoya, dar unele familii simplifică oferind doar 5.

Î30 | Originea Zilei Respectului pentru Vârstnici

Din ce eveniment provine „Ziua Respectului pentru Vârstnici” (Keirō no Hi)?

  1. „Adunarea de respect pentru vârstnici” organizată în satul Nomadani, prefectura Hyōgo (actualul oraș Taka)
  2. Un eveniment național inițiat la Tokyo
  3. O slujbă budistă inițiată de un templu
  4. Un eveniment conceput în același timp cu adoptarea legii sărbătorilor naționale
Răspuns corect: A. „Adunarea de respect pentru vârstnici” organizată în satul Nomadani, prefectura Hyōgo (actualul oraș Taka)

Ziua Respectului pentru Vârstnici își are originea în „Adunarea de respect pentru vârstnici” organizată în 1947 în satul Nomadani, prefectura Hyōgo (actualul oraș Taka). Inițial era numită „Toshiyori no Hi” (Ziua Bătrânilor), devenind în 1966 sărbătoarea națională „Keirō no Hi”.

Î31 | Obiceiul de Shūbun no Hi

Care este mâncarea reprezentativă oferită ca ofrandă la Shūbun no Hi (mijlocul perioadei Higan de toamnă)?

  1. Ohagi
  2. Kashiwa-mochi
  3. Tsukimi-dango
  4. Chimaki
Răspuns corect: A. Ohagi

Shūbun no Hi este mijlocul perioadei Higan de toamnă și este considerată „o zi pentru a onora strămoșii și a-i comemora pe cei decedați”; există obiceiul de a oferi ohagi ca ofrandă (în unele regiuni, la Higan de primăvară, aceeași prăjitură se numește „botamochi”).

Î32 | Evoluția specifică a Halloween-ului în Japonia

Prin ce diferă considerabil Halloween-ul japonez de cel din străinătate (mai ales SUA)?

  1. Cultura „Trick or Treat” a copiilor aproape nu s-a înrădăcinat, iar sărbătoarea a evoluat independent, ca eveniment de costumație pentru adulți
  2. În Japonia s-a consacrat ca eveniment religios
  3. În Japonia se organizează într-o altă perioadă decât sfârșitul lui octombrie
  4. În Japonia nu se folosește deloc dovleacul
Răspuns corect: A. Cultura „Trick or Treat” a copiilor aproape nu s-a înrădăcinat, iar sărbătoarea a evoluat independent, ca eveniment de costumație pentru adulți

În străinătate este un eveniment comunitar în care copiii merg din casă în casă cu „Trick or Treat”, dar în Japonia evenimentul organizat în 1983 de magazinul Kiddy Land din Harajuku a fost pionier, iar în anii 2010, odată cu răspândirea rețelelor sociale, sărbătoarea a evoluat independent ca „eveniment de costumație pentru adulți”.

Î33 | Materialul din care era făcut Jack-o'-Lantern

Din ce era făcut inițial, în Irlanda, felinarul Jack-o'-Lantern de Halloween?

  1. Nap (rutabaga)
  2. Dovleac
  3. Măr
  4. Cartof
Răspuns corect: A. Nap (rutabaga)

Se consideră că, inițial, în Irlanda era făcut din nap (rutabaga), dar deoarece dovleacul era abundent în Statele Unite, țara de destinație a emigranților, a fost înlocuit cu felinarul din dovleac.

Î34 | Vârstele și numele ritualurilor din Shichi-Go-San

Care combinație este corectă pentru numele ritualurilor de la 3, 5 și 7 ani în cadrul Shichi-Go-San?

  1. 3 ani = kamioki, 5 ani = hakamagi, 7 ani = obitoki
  2. 3 ani = hakamagi, 5 ani = obitoki, 7 ani = kamioki
  3. 3 ani = obitoki, 5 ani = kamioki, 7 ani = hakamagi
  4. Numele ritualului nu diferă în funcție de vârstă
Răspuns corect: A. 3 ani = kamioki, 5 ani = hakamagi, 7 ani = obitoki

Shichi-Go-San își are originea în riturile de trecere ale nobilimii din perioada Heian, provenind din ritualuri diferite pentru fiecare vârstă: 3 ani = kamioki (lăsarea părului să crească), 5 ani = hakamagi (îmbrăcarea pantalonilor hakama), 7 ani = obitoki (schimbarea centurii obi).

Î35 | Originea distincției de vârstă pe gen la Shichi-Go-San

În prezent este obișnuit ca băieții să fie sărbătoriți la 3 și 5 ani, iar fetele la 3 și 7 ani — de unde provine această diferență de gen?

  1. Este un obicei apărut ulterior; în trecut, existau regiuni în care atât băieții, cât și fetele erau sărbătoriți la 3, 5 și 7 ani
  2. Regula a fost aceeași dintotdeauna, în mod consecvent
  3. Este o regulă stabilită prin lege
  4. Nu există absolut nicio diferență regională
Răspuns corect: A. Este un obicei apărut ulterior; în trecut, existau regiuni în care atât băieții, cât și fetele erau sărbătoriți la 3, 5 și 7 ani

Modul actual de sărbătorire, diferențiat pe gen, este un obicei consacrat ulterior; se spune că, inițial, existau regiuni în care atât băieții, cât și fetele erau sărbătoriți la toate cele trei vârste: 3, 5 și 7 ani.

Evenimente de iarnă

Î36 | Originea Zilei Recunoștinței pentru Muncă

Din ce eveniment provine inițial „Ziua Recunoștinței pentru Muncă” (Kinrō Kansha no Hi, 23 noiembrie)?

  1. „Niiname-sai”, ceremonia de curte pentru celebrarea recoltei bogate de cinci cereale
  2. O slujbă budistă de mulțumire pentru recoltă
  3. O zi comemorativă stabilită de sindicate
  4. O importare a sărbătorii occidentale a recoltei
Răspuns corect: A. „Niiname-sai”, ceremonia de curte pentru celebrarea recoltei bogate de cinci cereale

Ziua Recunoștinței pentru Muncă este o sărbătoare care provine din „Niiname-sai”, ceremonia de curte pentru celebrarea recoltei bogate de cinci cereale.

Î37 | Originea Zilei Culturii

Care este combinația corectă între scopul legal al „Zilei Culturii” (Bunka no Hi, 3 noiembrie) și originea sa menționată frecvent?

  1. Legal este „o zi de iubire a libertății și a păcii și de promovare a culturii”, dar se spune că provine din ziua de naștere a împăratului Meiji (Meiji-setsu)
  2. Legea stabilește clar și explicit că este „ziua de naștere a împăratului Meiji”
  3. O sărbătoare care comemorează data înființării Agenției pentru Cultură
  4. A fost stabilită recent, fără nicio origine anume
Răspuns corect: A. Legal este „o zi de iubire a libertății și a păcii și de promovare a culturii”, dar se spune că provine din ziua de naștere a împăratului Meiji (Meiji-setsu)

Scopul legal este „o zi de iubire a libertății și a păcii și de promovare a culturii”, dar se știe că această zi provine din faptul că era, inițial, ziua de naștere a împăratului Meiji (Meiji-setsu).

Î38 | Obiceiul de la solstițiul de iarnă (tōji)

Care este obiceiul reprezentativ japonez de la solstițiul de iarnă (tōji)?

  1. A face baie cu yuzu și a mânca dovleac, rugându-se pentru sănătate
  2. A mânca găluște (gyōza)
  3. A mânca mochi pentru alungarea nenorocului
  4. Eticheta oficială este să nu se facă nimic
Răspuns corect: A. A face baie cu yuzu și a mânca dovleac, rugându-se pentru sănătate

Tōji este ziua cu cea mai scurtă durată de lumină din an, iar obiceiul japonez este să se facă baie cu yuzu și să se mănânce dovleac, rugându-se pentru sănătate. De altfel, în China există obiceiul de a mânca „găluște de tōji” în această zi.

Î39 | Obiceiul de a mânca pui prăjit de Crăciun

Ce este cunoscut ca fiind ocazia care a consacrat obiceiul „pui prăjit de Crăciun” în Japonia?

  1. Campania inițiată în 1974 de filiala japoneză KFC (deși există și teoria că puiul fript era deja popular dinainte de aceasta)
  2. Este un obicei tradițional din SUA, transmis fără modificări
  3. Este o parte a culturii culinare japoneze încă din perioada Edo
  4. Este un mod de sărbătorire stabilit prin lege
Răspuns corect: A. Campania inițiată în 1974 de filiala japoneză KFC (deși există și teoria că puiul fript era deja popular dinainte de aceasta)

Este cunoscut pe scară largă faptul că filiala japoneză KFC a lansat în 1974 campania „De Crăciun, pui prăjit”, dar unii experți susțin teoria conform căreia puiul fript se consacrase deja din anii 1950, odată cu răspândirea puilor de crescătorie (broiler).

Î40 | Semnificația toshikoshi soba

Ce semnificație are „toshikoshi soba” (tăiței soba de trecere a anului), mâncată în ultima zi a anului?

  1. Are două semnificații: „a trăi lung și subțire” și „a tăia ghinionul, deoarece soba se rupe ușor”
  2. Are doar semnificația de mulțumire pentru recolta de hrișcă
  3. Este o rămășiță din folosirea făinii de hrișcă în mâncărurile de Anul Nou
  4. Nu are nicio semnificație anume, e doar un obicei
Răspuns corect: A. Are două semnificații: „a trăi lung și subțire” și „a tăia ghinionul, deoarece soba se rupe ușor”

Toshikoshi soba are două semnificații: rugăciunea pentru longevitate — „a trăi lung și subțire” — și alungarea nenorocului — „soba se rupe ușor, deci taie ghinionul”.

Î41 | Numărul de bătăi ale clopotului joya no kane

De câte ori se bate clopotul joya no kane și ce reprezintă acest număr?

  1. 108 ori, în legătură cu numărul patimilor umane (bonnō)
  2. 100 de ori, în legătură cu un plan pe 100 de ani
  3. 12 ori, în legătură cu numărul semnelor zodiacale (eto)
  4. 24 de ori, în legătură cu cele 24 de sezoane solare (nijūshi sekki)
Răspuns corect: A. 108 ori, în legătură cu numărul patimilor umane (bonnō)

Clopotul joya no kane este bătut de 108 ori, număr care provine din numărul patimilor umane (bonnō), considerat a fi 108. Există și o teorie de calcul pentru originea numărului 108: șase simțuri (6) × plăcut/neplăcut/neutru (3) × pur/impur (2) × trecut/prezent/viitor (3) = 108.

Exersare: rezolvați întrebările de pe această pagină

Acesta este un instrument de exersare cu întrebări în ordine aleatorie (funcționează când JavaScript este activat). Puteți citi oricum toate întrebările și explicațiile de mai sus.

* Explicațiile au caracter informativ general și nu reprezintă consultanță juridică individuală și nici sfaturi medicale sau de siguranță. Legile și sistemele se pot schimba, de aceea vă rugăm să verificați cele mai recente informații oficiale.

Această pagină este o traducere a textului original în japoneză. Dacă traducerea diferă de original, prevalează versiunea în japoneză. Vedeți originalul în japoneză