Sala de studiu Karinoya

Calificări · Laboratorul de promovare IT Passport

Întreprindere și legislație

Puteți citi întrebările și explicațiile în Română. Lecțiile (articolele explicative) sunt disponibile doar în japoneză.

Vedeți versiunea în japoneză (cu lecții) →

Î1 | Resursele întreprinderii

Clasificând resursele de management ale unei întreprinderi în „oameni, bunuri, bani și informații”, care dintre următoarele corespunde categoriei „informații”?

  1. Datele despre cumpărăturile clienților, acumulate în ani lungi de tranzacții
  2. Agentul de vânzări nou angajat și repartizat
  3. Instalațiile de producție montate în fabrică pentru asamblarea produselor
  4. Fondurile de rulment împrumutate de la bancă
Răspuns corectA. Datele despre cumpărăturile clienților, acumulate în ani lungi de tranzacții

Datele despre cumpărăturile clienților sunt o resursă imaterială care poate fi analizată și folosită în deciziile de management, deci intră la „informații”. Instalațiile de producție sunt „bunuri”, împrumutul este „bani”, iar agentul de vânzări este „oameni” — fiecare aparține altei categorii de resurse.

Î2 | PDCA

În ciclul PDCA, care este etapa în care planul și modul de lucru se corectează pe baza rezultatelor evaluării?

  1. Act
  2. Do
  3. Check
  4. Plan
Răspuns corectA. Act

Act (îmbunătățirea) este etapa în care, pornind de la problemele evidențiate la Check (evaluare), modul de lucru se corectează și se leagă de planul următor. Plan este întocmirea planului, Do este execuția conform planului, iar Check este compararea planului cu realizatul — niciuna nu este corectarea în sine.

Î3 | Organizarea pe divizii

Care dintre următoarele descrie cel mai potrivit organizarea pe divizii?

  1. Angajații aparțin simultan de două lanțuri de comandă, funcțional și de business, folosindu-se personalul în mod flexibil.
  2. Pentru un scop anume, oamenii sunt adunați peste granițele departamentelor, pe durată limitată, iar după atingerea scopului echipa se dizolvă.
  3. Organizația se împarte după tipul muncii — dezvoltare, producție, vânzări — ridicând specializarea.
  4. Organizația se împarte pe produse sau pe regiuni, fiecare divizie purtând răspunderea pentru profit.
Răspuns corectD. Organizația se împarte pe produse sau pe regiuni, fiecare divizie purtând răspunderea pentru profit.

Organizarea pe divizii împarte compania pe produse sau regiuni, diviziile răspunzând inclusiv de profit; deciziile sunt rapide, dar dublarea funcțiilor tinde să mărească costurile. Împărțirea după tipul muncii este organizarea funcțională, formarea pe durată limitată este organizarea pe proiecte, iar apartenența la două lanțuri de comandă este organizarea matricială.

Î4 | Forme de organizare

Care este forma de organizare în care angajații aparțin atât unui departament funcțional, cât și unui departament pe produs, putând primi indicații de la doi șefi?

  1. Organizarea pe divizii
  2. Organizarea funcțională
  3. Organizarea matricială
  4. Sistemul de companii interne
Răspuns corectC. Organizarea matricială

Apartenența simultană pe verticală (funcție) și pe orizontală (produs sau business) definește organizarea matricială: personalul se folosește flexibil, dar indicațiile contradictorii pot crea confuzie. În organizarea funcțională, în cea pe divizii și în sistemul de companii interne fiecare angajat aparține unui singur lanț de comandă, deci nu se presupun doi șefi.

Î5 | CIO

Care dintre următoarele descrie cel mai potrivit rolul unui CIO?

  1. Poartă răspunderea finală pentru managementul de ansamblu al întreprinderii.
  2. Coordonează, în acord cu strategia de management, politica de informatizare a întregii companii și investițiile IT.
  3. Coordonează activitățile financiare și de atragere de fonduri.
  4. Se ocupă el însuși de operarea zilnică a serverelor și rețelei și intervine la incidentele apărute.
Răspuns corectB. Coordonează, în acord cu strategia de management, politica de informatizare a întregii companii și investițiile IT.

CIO (Chief Information Officer, directorul pentru informații) este funcția de conducere care răspunde de strategia de informatizare și de investițiile IT. De ansamblul managementului răspunde CEO, de finanțe CFO, iar operarea zilnică este treaba personalului din departamentul de sisteme informatice — niciuna nu descrie rolul CIO.

Î6 | OJT

Care dintre următoarele corespunde OJT-ului?

  1. Angajații sunt adunați la un centru extern de instruire și, departe de munca zilnică, învață sistematic bazele contabilității.
  2. Noului angajat repartizat, superiorul îi încredințează sarcini reale de lucru, îndrumându-l în privința procedurilor.
  3. Angajatului care a promovat un examen de certificare, compania îi subvenționează taxa de examen.
  4. Angajatul urmează, în afara programului și pe cheltuială proprie, un curs prin corespondență.
Răspuns corectB. Noului angajat repartizat, superiorul îi încredințează sarcini reale de lucru, îndrumându-l în privința procedurilor.

OJT (on-the-job training) este metoda de formare prin care superiorii sau colegii mai vechi îndrumă la locul de muncă, prin practică; încredințarea sarcinilor reale cu îndrumare este exemplul tipic. Instruirea externă în grup este Off-JT, cursul pe cheltuială proprie este autoperfecționare, iar subvenționarea taxei este o măsură de sprijin al autoperfecționării — niciuna nu este OJT.

Î7 | BCP

Care dintre următoarele este cel mai potrivit scop al elaborării unui BCP (plan de continuitate a activității)?

  1. Inspectarea și corectarea periodică a vulnerabilităților sistemului informatic, prevenind accesările neautorizate din exterior.
  2. Estimarea sumei investite într-o afacere nouă și a perioadei de recuperare, evaluând oportunitatea investiției.
  3. Continuarea activităților importante chiar și la dezastre sau avarii majore, respectiv restabilirea lor în timpul-țintă.
  4. Revizuirea procedurilor de lucru din perioadele normale, eliminând risipa și ridicând productivitatea.
Răspuns corectC. Continuarea activităților importante chiar și la dezastre sau avarii majore, respectiv restabilirea lor în timpul-țintă.

BCP este planul prin care, în situații de urgență, activitățile importante nu se opresc sau sunt reluate în timpul-țintă de restabilire. Creșterea productivității în perioade normale este îmbunătățirea proceselor, inspectarea vulnerabilităților este o măsură de securitate, iar evaluarea investițiilor este o metodă de decizie investițională — scopuri diferite de BCP.

Î8 | CSR

Care dintre următoarele este cea mai potrivită activitate desfășurată de o întreprindere în cadrul CSR?

  1. Prezentarea cifrelor de bilanț mai bune decât realitatea, pentru a împiedica scăderea prețului acțiunilor.
  2. Convenirea prealabilă a prețurilor de vânzare cu firmele concurente, pentru asigurarea marjei de profit a întregii ramuri.
  3. Depunerea unei cereri de brevet pentru noua tehnologie dezvoltată, pentru a împiedica imitarea de către alte firme.
  4. Publicarea țintelor de reducere a dioxidului de carbon emis de activitățile companiei și raportarea anuală a stadiului îndeplinirii.
Răspuns corectD. Publicarea țintelor de reducere a dioxidului de carbon emis de activitățile companiei și raportarea anuală a stadiului îndeplinirii.

CSR este asumarea de către întreprindere a responsabilității față de societate și mediu, iar publicarea țintelor de reducere a impactului asupra mediului și raportarea lor este un exemplu reprezentativ. Înțelegerile de preț încalcă legea antimonopol, cosmetizarea bilanțului este ilegală, iar brevetarea este o activitate obișnuită de business, nu CSR.

Î9 | Guvernanța corporativă

Care dintre următoarele este cea mai potrivită măsură de întărire a guvernanței corporative?

  1. Instalarea unui firewall la punctul de ieșire al rețelei interne, pentru blocarea comunicațiilor neautorizate.
  2. Mutarea producției produselor principale în fabrici din străinătate, cu costuri de personal mai mici.
  3. Numirea de administratori externi, astfel încât deciziile conducerii să poată fi supravegheate dintr-o perspectivă din afara companiei.
  4. Reducerea orelor suplimentare ale angajaților pentru limitarea costurilor cu personalul.
Răspuns corectC. Numirea de administratori externi, astfel încât deciziile conducerii să poată fi supravegheate dintr-o perspectivă din afara companiei.

Guvernanța corporativă este mecanismul de supraveghere a managementului care menține sănătatea și transparența, iar numirea administratorilor externi este mijlocul ei reprezentativ. Reducerea orelor suplimentare și mutarea producției țin de controlul costurilor, iar instalarea firewallului este o măsură de securitate a informației — alt scop decât supravegherea managementului.

Î10 | Bilanțul

Care relație este întotdeauna valabilă în bilanțul contabil?

  1. Datorii = Active + Capitaluri proprii
  2. Active = Datorii − Capitaluri proprii
  3. Active = Datorii + Capitaluri proprii
  4. Capitaluri proprii = Active + Datorii
Răspuns corectC. Active = Datorii + Capitaluri proprii

Bilanțul prezintă în partea stângă activele, iar în dreapta datoriile și capitalurile proprii; totalurile celor două părți coincid întotdeauna, deci este valabilă relația „Active = Datorii + Capitaluri proprii”. Celelalte trei variante rearanjează greșit termenii ecuației și nu asigură egalitatea celor două părți.

Î11 | Profitul brut

Vânzările sunt de 5.000, costul vânzărilor de 3.200, iar cheltuielile de vânzare și administrative de 1.000 (toate exprimate în man; 1 man = 10.000 de yeni). Cât este profitul brut din vânzări, în man?

  1. 1.800
  2. 4.000
  3. 800
  4. 3.200
Răspuns corectA. 1.800

Profitul brut din vânzări = vânzări − costul vânzărilor = 5.000 − 3.200 = 1.800 man. 800 man este profitul operațional, obținut scăzând în plus cheltuielile de vânzare și administrative; 3.200 man este chiar costul vânzărilor; iar 4.000 man rezultă din scăderea doar a cheltuielilor de vânzare și administrative din vânzări — niciuna nu este profitul brut.

Î12 | Profitul operațional

Care dintre următoarele descrie corect profitul operațional?

  1. Profitul obținut adăugând la profitul curent veniturile extraordinare și scăzând pierderile extraordinare
  2. Profitul obținut scăzând costul vânzărilor din vânzări
  3. Profitul obținut scăzând impozitul pe profit din profitul înainte de impozitare
  4. Profitul obținut scăzând cheltuielile de vânzare și administrative din profitul brut din vânzări
Răspuns corectD. Profitul obținut scăzând cheltuielile de vânzare și administrative din profitul brut din vânzări

Profitul operațional arată cât a câștigat compania din activitatea de bază și se calculează scăzând cheltuielile de vânzare și administrative din profitul brut din vânzări. Vânzări minus costul vânzărilor dă profitul brut; profitul curent ajustat cu elementele extraordinare dă profitul înainte de impozitare, iar din acesta, după scăderea impozitelor, rezultă profitul net al perioadei.

Î13 | Pragul de rentabilitate

Costurile fixe sunt de 800 man (1 man = 10.000 de yeni), iar rata costurilor variabile este 0,6. Care este cifra de vânzări la pragul de rentabilitate, în man?

  1. 2.000
  2. 1.333
  3. 1.280
  4. 3.200
Răspuns corectA. 2.000

Vânzările la pragul de rentabilitate = costuri fixe ÷ (1 − rata costurilor variabile) = 800 ÷ (1 − 0,6) = 2.000 man. La vânzări de 2.000 man, costurile variabile de 1.200 man plus costurile fixe de 800 man egalează vânzările, iar profitul este zero. 1.333 man rezultă din împărțirea greșită a costurilor fixe la rata costurilor variabile; la 1.280 man costurile totale depășesc vânzările și apare pierdere, iar la 3.200 man apare profit — în niciun caz profitul nu este zero.

Î14 | Pragul de rentabilitate

O întreprindere are vânzări de 3.000, costuri variabile de 1.200 și costuri fixe de 900 (toate în man; 1 man = 10.000 de yeni). Care este cifra de vânzări la pragul de rentabilitate, în man?

  1. 2.250
  2. 900
  3. 2.100
  4. 1.500
Răspuns corectD. 1.500

Rata costurilor variabile = 1.200 ÷ 3.000 = 0,4, deci vânzările la pragul de rentabilitate = 900 ÷ (1 − 0,4) = 1.500 man. 900 man este chiar suma costurilor fixe, 2.100 man este suma costurilor variabile și fixe, iar 2.250 man rezultă din împărțirea greșită a costurilor fixe la rata costurilor variabile — niciuna nu este corectă.

Î15 | ROE

Care este formula de calcul pentru ROE (rentabilitatea capitalurilor proprii)?

  1. Capitaluri proprii ÷ Active totale × 100
  2. Profit net ÷ Active totale × 100
  3. Profit net ÷ Capitaluri proprii × 100
  4. Vânzări ÷ Active totale × 100
Răspuns corectC. Profit net ÷ Capitaluri proprii × 100

ROE arată cât de eficient a fost transformat în profit capitalul adus de acționari și se calculează ca profit net ÷ capitaluri proprii × 100. Profit net ÷ active totale este ROA, capitaluri proprii ÷ active totale este rata capitalurilor proprii, iar vânzări ÷ active totale este viteza de rotație a activelor totale — toți sunt indicatori diferiți.

Î16 | ROA

O întreprindere are profit net de 120, active totale de 3.000 și capitaluri proprii de 1.000 (toate în man; 1 man = 10.000 de yeni). Cât este ROA, în procente?

  1. 4
  2. 33,3
  3. 0,04
  4. 12
Răspuns corectA. 4

ROA = profit net ÷ active totale × 100 = 120 ÷ 3.000 × 100 = 4%. Valoarea 12% este ROE, obținută împărțind la capitalurile proprii; 33,3% este rata capitalurilor proprii, calculată ca capitaluri proprii ÷ active totale; iar 0,04 este rezultatul fără înmulțirea cu 100 — niciuna nu este ROA corect.

Î17 | Rata capitalurilor proprii

Care dintre următoarele se poate afirma cel mai potrivit despre o întreprindere cu rată ridicată a capitalurilor proprii?

  1. Activele totale sunt transformate eficient în vânzări.
  2. Ponderea împrumuturilor, capital străin, este mare, iar povara dobânzilor este grea.
  3. Ponderea profitului în vânzări este mare.
  4. Ponderea fondurilor fără obligație de rambursare este mare, iar siguranța financiară este ridicată.
Răspuns corectD. Ponderea fondurilor fără obligație de rambursare este mare, iar siguranța financiară este ridicată.

Rata capitalurilor proprii = capitaluri proprii ÷ active totale × 100 și arată ponderea în activele totale a capitalului propriu, care nu trebuie rambursat; cu cât este mai mare, cu atât dependența de împrumuturi este mai mică și siguranța mai ridicată. Ponderea mare a împrumuturilor corespunde unei rate scăzute, iar marja de profit și viteza de rotație a activelor sunt exprimate de alți indicatori.

Î18 | Amortizarea

Care dintre următoarele descrie corect amortizarea?

  1. Costul de achiziție al activelor imobilizate folosite timp îndelungat este repartizat pe durata de utilizare și înregistrat drept cheltuială.
  2. Intrările și ieșirile de numerar dintr-un an sunt înregistrate pe trei categorii: activități de exploatare, de investiții și de finanțare.
  3. Principalul unui împrumut este rambursat în rate anuale egale.
  4. Prețul de vânzare al mărfurilor rămase nevândute este redus treptat, stocul fiind lichidat.
Răspuns corectA. Costul de achiziție al activelor imobilizate folosite timp îndelungat este repartizat pe durata de utilizare și înregistrat drept cheltuială.

Amortizarea este procedeul contabil prin care costul de achiziție al activelor folosite timp îndelungat, precum clădirile și utilajele, este repartizat pe cheltuielile fiecărei perioade, potrivit duratei de utilizare. Lichidarea prin reduceri privește stocurile, rambursarea principalului este o mișcare de fonduri, iar clasificarea numerarului descrie situația fluxurilor de trezorerie.

Î19 | Diagrama Pareto

Care este diagrama în care elementele sunt așezate ca bare în ordinea descrescătoare a numărului de cazuri, iar peste ele se suprapune linia frântă a ponderii cumulate?

  1. Diagrama de dispersie
  2. Diagrama cauză-efect
  3. Diagrama Pareto
  4. Fișa de control
Răspuns corectC. Diagrama Pareto

Diagrama Pareto este formată din bare în ordinea descrescătoare a numărului sau valorii și din linia ponderii cumulate; se folosește pentru a restrânge elementele cu impact mare. Diagrama cauză-efect servește la inventarierea cauzelor, diagrama de dispersie la corelația dintre două mărimi, iar fișa de control la judecarea stabilității procesului — formă și scop diferite.

Î20 | Analiza ABC

Care dintre următoarele este cel mai potrivit scop al analizei ABC?

  1. Inventarierea cauzelor unui rezultat într-o diagramă asemănătoare unui schelet de pește, cu oase mari și mici.
  2. Reprezentarea valorilor a două elemente pe axele verticală și orizontală, pentru a cerceta existența unei corelații.
  3. Reprezentarea măsurătorilor în ordine cronologică și compararea cu liniile-limită de control, pentru a judeca dacă procesul este stabil.
  4. Împărțirea produselor în trei ranguri, în ordinea descrescătoare a valorii vânzărilor, și gestionarea lor potrivit importanței.
Răspuns corectD. Împărțirea produselor în trei ranguri, în ordinea descrescătoare a valorii vânzărilor, și gestionarea lor potrivit importanței.

Analiza ABC împarte obiectele în rangurile A, B și C pe baza ponderii cumulate a valorii, gestionând cu prioritate rangul A, cel important. Cercetarea corelației este scopul diagramei de dispersie, judecarea stabilității procesului al fișei de control, iar inventarierea cauzelor al diagramei cauză-efect — niciuna nu este analiza ABC.

Î21 | Diagrama cauză-efect

Care este diagrama în care, pentru rezultatul „apariția defectelor”, cauzele sunt inventariate în ramuri împărțite pe categorii precum „om, mașină, material, metodă”?

  1. Diagrama de dispersie
  2. Diagrama Pareto
  3. Diagrama cauză-efect
  4. Histograma
Răspuns corectC. Diagrama cauză-efect

Diagrama cauză-efect reprezintă rezultatul (caracteristica) și cauzele (factorii) prin ramificații asemănătoare unui schelet de pește și se folosește pentru a nu omite cauze. Histograma arată distribuția datelor, diagrama Pareto restrânge elementele prioritare, iar diagrama de dispersie arată corelația dintre două elemente — nepotrivite pentru clasificarea cauzelor.

Î22 | Diagrama de dispersie

Se dorește să se cerceteze dacă există o legătură între temperatura aerului și vânzările de înghețată. Care este diagrama cea mai potrivită?

  1. Diagrama de dispersie
  2. Fișa de control
  3. Fișa de verificare
  4. Diagrama cauză-efect
Răspuns corectA. Diagrama de dispersie

Diagrama de dispersie așază cele două mărimi pe axele verticală și orizontală și marchează puncte; dacă norul de puncte urcă spre dreapta, se poate judeca o corelație pozitivă, deci este potrivită pentru a cerceta existența unei legături. Fișa de control judecă anomaliile procesului, fișa de verificare servește la culegerea datelor, iar diagrama cauză-efect la ordonarea cauzelor.

Î23 | Fișa de control

Care dintre următoarele descrie corect fișa de control?

  1. Datele sunt împărțite pe intervale, iar numărul din fiecare interval este reprezentat prin înălțimea barelor.
  2. Numărul de cazuri pe element este așezat în bare descrescătoare, iar din ponderea cumulată se stabilesc obiectele gestionării prioritare.
  3. Opiniile emise sunt scrise pe câte un cartonaș, iar cele asemănătoare sunt grupate și ordonate.
  4. Măsurătorile sunt reprezentate în ordine cronologică, iar anomalia procesului se judecă după depășirea liniilor-limită de control.
Răspuns corectD. Măsurătorile sunt reprezentate în ordine cronologică, iar anomalia procesului se judecă după depășirea liniilor-limită de control.

Fișa de control marchează măsurătorile de-a lungul timpului și semnalează anomalia procesului când punctele depășesc limitele de control sau prezintă tendințe părtinitoare. Reprezentarea numărului pe intervale este histograma, stabilirea priorităților după ponderea cumulată este diagrama Pareto, iar ordonarea pe cartonașe descrie metoda KJ.

Î24 | Stratificarea

Care este metoda prin care datele despre produsele defecte sunt totalizate separat, pe mașina care le-a produs sau pe intervalul orar de lucru, pentru a cerceta diferențele?

  1. Normalizarea
  2. Standardizarea
  3. Stratificarea
  4. Nivelarea
Răspuns corectC. Stratificarea

Stratificarea este unul dintre cele șapte instrumente QC: datele se împart pe condiții — pe mașină, pe interval orar, pe operator — și se compară pentru a găsi cauza diferențelor. Standardizarea înseamnă unificarea normelor, normalizarea înseamnă eliminarea redundanțelor, de exemplu la proiectarea bazelor de date, iar nivelarea înseamnă uniformizarea volumului de muncă — toate sunt concepte diferite.

Î25 | Brainstorming

Care dintre următoarele este un principiu corect al brainstormingului?

  1. Vorbitorii sunt desemnați să-și spună părerea în ordinea descrescătoare a funcției.
  2. Concluzia este stabilită dinainte, adunându-se doar opiniile conforme cu ea.
  3. Opiniile emise nu se critică, iar dezvoltarea pe baza ideilor altora este binevenită.
  4. Opiniile greu realizabile sunt eliminate pe loc, păstrându-se doar ideile de calitate.
Răspuns corectC. Opiniile emise nu se critică, iar dezvoltarea pe baza ideilor altora este binevenită.

Brainstormingul este o metodă de generare a ideilor bazată pe patru principii: fără critică, exprimare liberă, cantitate înaintea calității și combinare-îmbunătățire (preluarea ideilor altora este binevenită). Selecția pe loc, ordinea ierarhică a vorbitorilor și concluzia prestabilită împiedică gândirea liberă și contravin principiilor.

Î26 | Programarea liniară

Care este metoda prin care, în limitele materiilor prime și timpului de lucru disponibile, combinația volumelor de producție care maximizează profitul se determină din condiții-restricție și o funcție-obiectiv exprimate prin ecuații de gradul întâi?

  1. Analiza de regresie
  2. Programarea liniară
  3. Metoda Delphi
  4. Teoria cozilor de așteptare
Răspuns corectB. Programarea liniară

Programarea liniară exprimă atât restricțiile, cât și funcția-obiectiv prin expresii de gradul întâi și determină soluția care maximizează sau minimizează obiectivul. Analiza de regresie este o metodă statistică ce exprimă relația dintre variabile printr-o formulă, teoria cozilor analizează timpii de așteptare, iar metoda Delphi este o tehnică de prognoză prin agregarea repetată a opiniilor experților — scopuri diferite.

Î27 | Comanda la punct fix

Care dintre următoarele descrie corect metoda comenzii de cantitate fixă?

  1. Nu se ține stoc; se produce doar cantitatea necesară în momentul în care devine necesară.
  2. Se comandă în fiecare an aceeași cantitate ca vânzările efective ale anului precedent.
  3. La momente fixe, de exemplu la sfârșitul fiecărei luni, cantitatea necesară se calculează de fiecare dată din stoc și din prognoza cererii, apoi se comandă.
  4. Când stocul scade până la punctul de comandă stabilit dinainte, se comandă de fiecare dată o cantitate fixă.
Răspuns corectD. Când stocul scade până la punctul de comandă stabilit dinainte, se comandă de fiecare dată o cantitate fixă.

Metoda comenzii de cantitate fixă comandă o cantitate stabilită atunci când stocul scade la punctul de comandă; procedura fiind simplă, se potrivește articolelor ieftine, cu cerere stabilă. Calcularea necesarului la momente fixe este metoda comenzii la interval fix, iar producerea cantității necesare la momentul necesar este metoda just-in-time — abordări diferite.

Î28 | Nașterea dreptului de autor

Conform legii japoneze a dreptului de autor (著作権法, Chosakuken-hō), care este momentul în care ia naștere dreptul de autor?

  1. Momentul primei publicări a operei
  2. Momentul creării operei
  3. Momentul aplicării mențiunii de drept de autor (simbolul C în cerc)
  4. Momentul depunerii cererii de înregistrare la Agenția pentru Cultură
Răspuns corectB. Momentul creării operei

Japonia aplică principiul lipsei de formalități: dreptul de autor ia naștere automat în momentul creării operei. Înregistrarea, publicarea și mențiunea de drept de autor nu sunt condiții de naștere a dreptului; înregistrarea este doar un sistem pentru opozabilitatea față de terți a transferului de drepturi și altele asemenea.

Î29 | Durata protecției

Pentru o operă creată de o persoană fizică și publicată sub numele acesteia, până când durează în principiu protecția dreptului de autor?

  1. 20 de ani de la creare
  2. 70 de ani de la moartea autorului
  3. 50 de ani de la publicare
  4. 50 de ani de la moartea autorului
Răspuns corectB. 70 de ani de la moartea autorului

Durata protecției operelor sub nume de persoană fizică este, în principiu, de 70 de ani de la moartea autorului. Termenul de 50 de ani de la moarte este o reglementare veche, între timp prelungită. Calculul de la publicare se aplică operelor sub nume de persoană juridică și operelor cinematografice, iar 20 de ani este durata brevetului, fără legătură cu dreptul de autor.

Î30 | Opera persoanei juridice

Pentru o operă publicată sub numele unei companii, care este în principiu durata protecției dreptului de autor?

  1. 70 de ani de la înființarea companiei
  2. 70 de ani de la moartea reprezentantului
  3. 70 de ani de la publicare
  4. 50 de ani de la publicare
Răspuns corectC. 70 de ani de la publicare

Durata protecției operelor publicate sub numele unei persoane juridice sau al altei organizații este, în principiu, de 70 de ani de la publicare. La operele sub nume de persoană fizică se calculează 70 de ani de la moartea autorului, dar persoana juridică nu moare, deci punctul de plecare este publicarea. Nu există reglementări care să pornească de la înființare sau de la moartea reprezentantului.

Î31 | În afara protecției

Conform legii dreptului de autor, care dintre următoarele nu beneficiază de protecția acordată operelor legate de programe?

  1. Programul sursă scris concret
  2. Limbajul de programare și algoritmul (metoda de rezolvare) în sine
  3. Programul de aplicație dezvoltat pentru uz profesional
  4. Programul obiect obținut prin conversia programului sursă
Răspuns corectB. Limbajul de programare și algoritmul (metoda de rezolvare) în sine

Legea dreptului de autor prevede că protecția nu se extinde asupra limbajelor de programare, convențiilor și metodelor de rezolvare folosite la crearea programelor. În schimb, programul sursă scris concret, programul obiect obținut prin conversia lui și aplicațiile de business sunt protejate ca opere.

Î32 | Opera de serviciu

Care dintre următoarele este o condiție corectă pentru ca opera de serviciu (opera persoanei juridice) să ia ființă, compania devenind autor?

  1. Opera creată să fie depusă la Oficiul de Brevete și înregistrată în urma examinării
  2. Opera să fie creată de angajat în exercițiul funcțiunii, la inițiativa persoanei juridice, și publicată sub numele acesteia
  3. Angajatul să o fi creat folosind calculatoarele și echipamentele companiei, în timpul programului
  4. Compania să îi fi plătit angajatului creator o remunerație drept contravaloare a operei
Răspuns corectB. Opera să fie creată de angajat în exercițiul funcțiunii, la inițiativa persoanei juridice, și publicată sub numele acesteia

Opera de serviciu ia ființă când opera este creată de angajat în exercițiul funcțiunii, la inițiativa persoanei juridice, este publicată sub numele acesteia și nu există prevederi contrare în contract sau regulamentul intern. Simpla folosire a echipamentelor sau plata unei remunerații nu îndeplinește condițiile, iar dreptul de autor nu necesită înregistrare, deci Oficiul de Brevete nu are legătură.

Î33 | Durata brevetului

Care este, în principiu, durata de valabilitate a dreptului de brevet?

  1. 10 ani de la data depunerii cererii
  2. 25 de ani de la data înregistrării
  3. 20 de ani de la data înregistrării
  4. 20 de ani de la data depunerii cererii
Răspuns corectD. 20 de ani de la data depunerii cererii

Durata dreptului de brevet este, în principiu, de 20 de ani de la data depunerii cererii. Esențial este că punctul de plecare este data cererii, nu data înregistrării; 10 ani de la cerere este durata dreptului de model de utilitate, iar 25 de ani este durata dreptului de design industrial — niciuna nu este a brevetului.

Î34 | Modelul de utilitate

Care dintre următoarele este o caracteristică corectă a dreptului de model de utilitate?

  1. Are ca obiect denumirile și mărcile care servesc drept însemne ale produselor și serviciilor.
  2. Are ca obiect creații privind forma sau structura obiectelor și se înregistrează fără examinare de fond.
  3. Are ca obiect invenții de nivel înalt și se înregistrează după o examinare de fond riguroasă.
  4. Dreptul ia naștere automat la crearea operei, fără proceduri de depunere sau înregistrare.
Răspuns corectB. Are ca obiect creații privind forma sau structura obiectelor și se înregistrează fără examinare de fond.

Dreptul de model de utilitate protejează creații privind forma, structura sau combinarea obiectelor și se caracterizează prin înregistrarea fără examinare de fond; durata este de 10 ani de la depunerea cererii. Invențiile de nivel înalt sunt examinate la brevet, însemnele sunt protejate de dreptul de marcă, iar nașterea automată caracterizează dreptul de autor — niciuna nu corespunde.

Î35 | Dreptul de design

Care este combinația corectă între dreptul care protejează designul — forma și motivele produselor industriale — și durata lui de valabilitate?

  1. Dreptul de design industrial, 25 de ani de la data depunerii cererii
  2. Dreptul de autor, 20 de ani de la data înregistrării
  3. Dreptul de design industrial, 10 ani de la data înregistrării
  4. Dreptul de marcă, 25 de ani de la data depunerii cererii
Răspuns corectA. Dreptul de design industrial, 25 de ani de la data depunerii cererii

Designul este protejat de dreptul de design industrial, cu durata de 25 de ani de la data depunerii cererii. Durata de 10 ani de la înregistrare, cu posibilitate de reînnoire, aparține dreptului de marcă, iar dreptul de autor protejează expresia creativă, nu designul industrial, nu cere înregistrare și nu are o durată de 20 de ani — celelalte combinații sunt greșite.

Î36 | Dreptul de marcă

Care dintre următoarele afirmații despre durata dreptului de marcă este corectă?

  1. Este de 10 ani de la data înregistrării, dar poate fi prelungită repetat prin înregistrări de reînnoire.
  2. Odată înregistrat, dreptul durează veșnic, fără proceduri de reînnoire.
  3. Durează până la împlinirea a 70 de ani de la moartea titularului.
  4. Este de 20 de ani de la depunerea cererii, iar după expirare reînnoirea nu mai este deloc posibilă.
Răspuns corectA. Este de 10 ani de la data înregistrării, dar poate fi prelungită repetat prin înregistrări de reînnoire.

Durata dreptului de marcă este de 10 ani de la data înregistrării și poate fi menținută semipermanent prin reînnoiri repetate — deosebirea majoră față de celelalte drepturi de proprietate industrială. Cei 20 de ani de la cerere aparțin brevetului, cei 70 de ani de la moarte dreptului de autor, iar fără reînnoire marca se stinge, deci nu este veșnică.

Î37 | Secretul comercial

Care sunt cele trei condiții necesare pentru ca o informație să fie protejată ca secret comercial conform legii japoneze privind prevenirea concurenței neloiale (不正競争防止法, Fusei Kyōsō Bōshi-hō)?

  1. Noutatea, activitatea inventivă, aplicabilitatea industrială
  2. Gestionarea ca secret, utilitatea, necunoașterea publică
  3. Caracterul oneros, continuitatea, exclusivitatea
  4. Originalitatea, publicarea, înregistrarea
Răspuns corectB. Gestionarea ca secret, utilitatea, necunoașterea publică

Secretul comercial trebuie să îndeplinească toate cele trei condiții: să fie gestionat ca secret (gestionarea ca secret), să fie util activității (utilitate) și să nu fie cunoscut public (necunoaștere publică). Noutatea, activitatea inventivă și aplicabilitatea industrială sunt condiții pentru obținerea brevetului, iar celelalte două combinații nu sunt condiții ale acestei legi.

Î38 | Acces neautorizat

Care dintre următoarele fapte este interzisă de legea japoneză privind interzicerea accesului neautorizat (不正アクセス禁止法, Fusei Akusesu Kinshi-hō)?

  1. Divulgarea către un terț, fără acordul titularului, a ID-ului și parolei altei persoane, aflate în cadrul serviciului.
  2. Consultarea și salvarea informațiilor de pe un site web public.
  3. Conectarea la sistemul intern al companiei folosind ID-ul și parola care ți-au fost atribuite.
  4. Trimiterea de e-mailuri personale de pe calculatorul companiei, cu permisiunea superiorului.
Răspuns corectA. Divulgarea către un terț, fără acordul titularului, a ID-ului și parolei altei persoane, aflate în cadrul serviciului.

Furnizarea către terți, fără acordul titularului, a ID-ului sau parolei altei persoane este interzisă de această lege ca faptă de înlesnire a accesului neautorizat. Conectarea cu ID-ul propriu atribuit, utilizarea cu permisiune și consultarea informațiilor publice nu constituie acces neautorizat.

Î39 | Date personale

Care dintre următoarele constituie informații personale în sensul legii japoneze privind protecția informațiilor personale (個人情報保護法, Kojin Jōhō Hogo-hō)?

  1. Registrul de clienți al unor persoane în viață, cu nume și date de naștere
  2. Biografia unei personalități istorice deja decedate
  3. Numărul de telefon central al unei companii și adresa sediului
  4. Numărul de vizitatori pe grupe de vârstă, agregat astfel încât persoanele să nu poată fi identificate
Răspuns corectA. Registrul de clienți al unor persoane în viață, cu nume și date de naștere

Informațiile personale sunt informații despre persoane fizice în viață, care permit identificarea unei persoane anume, deci registrul de clienți cu nume și date de naștere se încadrează. Valorile agregate nu permit identificarea, datele de contact ale companiei sunt informații despre o persoană juridică, iar informațiile despre persoane decedate nu îndeplinesc condiția de a fi în viață.

Î40 | Date sensibile

Care dintre următoarele constituie informații personale care necesită atenție specială (date sensibile) în sensul legii japoneze privind protecția informațiilor personale?

  1. Istoricul medical al persoanei
  2. Numărul de telefon mobil al persoanei
  3. Denumirea locului de muncă al persoanei
  4. Istoricul produselor cumpărate de persoană
Răspuns corectA. Istoricul medical al persoanei

Informațiile care necesită atenție specială sunt cele care pot genera discriminare sau prejudecăți nedrepte — rasa, convingerile, statutul social, istoricul medical, cazierul, calitatea de victimă a unei infracțiuni — iar istoricul medical este exemplul reprezentativ. Locul de muncă, numărul de telefon și istoricul cumpărăturilor sunt informații personale, dar nu din categoria celor care necesită atenție specială.

Î41 | Informații anonimizate

Care dintre următoarele afirmații despre informațiile prelucrate anonim este corectă?

  1. Chiar și după prelucrarea conform criteriilor stabilite, furnizarea către terți necesită întotdeauna acordul persoanei vizate.
  2. Simpla ștergere a numelui este suficientă pentru a le trata drept informații prelucrate anonim.
  3. Dacă sunt prelucrate conform criteriilor stabilite și se îndeplinesc procedurile necesare, pot fi furnizate terților fără acordul persoanei vizate.
  4. Dacă analiza o cere, ele pot fi readuse la forma informațiilor personale originale și utilizate.
Răspuns corectC. Dacă sunt prelucrate conform criteriilor stabilite și se îndeplinesc procedurile necesare, pot fi furnizate terților fără acordul persoanei vizate.

Informațiile prelucrate anonim sunt prelucrate astfel încât persoana să nu poată fi identificată și să nu se poată reveni la informațiile personale originale; dacă se respectă criteriile stabilite și procedurile, precum publicarea, ele pot fi furnizate terților fără acordul persoanei. Încercarea de a le restaura este interzisă, iar simpla ștergere a numelui nu satisface criteriile de prelucrare.

Î42 | Furnizarea către terți

Care este principiul corect la furnizarea datelor personale către terți?

  1. Trebuie obținut în prealabil acordul persoanei vizate.
  2. Dacă persoana este înștiințată după furnizare, acordul ei nu este necesar.
  3. Dacă elementele furnizate sunt cel mult trei, acordul persoanei nu este necesar.
  4. Dacă destinatarul este un operator din țară, acordul persoanei nu este necesar.
Răspuns corectA. Trebuie obținut în prealabil acordul persoanei vizate.

Principiul la furnizarea datelor personale către terți este obținerea prealabilă a acordului persoanei vizate. Nici faptul că destinatarul este din țară, nici înștiințarea ulterioară, nici numărul elementelor furnizate nu constituie motive de renunțare la acord; excepțiile, precum cazurile întemeiate pe lege, sunt stabilite individual prin lege.

Î43 | Crearea de viruși

Care este legea care pedepsește crearea fără motiv legitim a virușilor informatici și furnizarea lor către alții?

  1. Codul penal japonez (刑法, Keihō — infracțiunea privind înregistrările electromagnetice cu comenzi ilegitime)
  2. Legea japoneză fundamentală privind securitatea cibernetică (サイバーセキュリティ基本法, Saibā Sekyuriti Kihon-hō)
  3. Legea japoneză privind protecția informațiilor personale (個人情報保護法, Kojin Jōhō Hogo-hō)
  4. Legea japoneză privind interzicerea accesului neautorizat (不正アクセス禁止法, Fusei Akusesu Kinshi-hō)
Răspuns corectA. Codul penal japonez (刑法, Keihō — infracțiunea privind înregistrările electromagnetice cu comenzi ilegitime)

Crearea, furnizarea, obținerea și păstrarea virușilor se pedepsesc conform infracțiunii din Codul penal privind înregistrările electromagnetice cu comenzi ilegitime. Legea privind interzicerea accesului neautorizat vizează faptele comise prin rețea, precum conectarea sub identitate falsă, legea protecției informațiilor personale reglementează manipularea datelor personale, iar legea fundamentală privind securitatea cibernetică stabilește cadrul instituțional al statului.

Î44 | Frauda informatică

Care este fapta vizată de infracțiunea de fraudă prin folosirea calculatorului din Codul penal japonez (刑法, Keihō)?

  1. Obținerea și păstrarea fără motiv legitim a virușilor informatici
  2. Introducerea în calculator de informații false sau comenzi ilegitime pentru a crea date și a obține foloase patrimoniale
  3. Distrugerea calculatoarelor sau a suporturilor de stocare pentru a împiedica activitatea altcuiva
  4. Conectarea prin rețea la calculatorul altcuiva, folosind fără drept ID-ul și parola acestuia
Răspuns corectB. Introducerea în calculator de informații false sau comenzi ilegitime pentru a crea date și a obține foloase patrimoniale

Infracțiunea de fraudă prin folosirea calculatorului pedepsește manipularea ilegitimă a datelor pentru obținerea de foloase patrimoniale necuvenite. Împiedicarea activității prin distrugere este infracțiunea de obstrucționare a activității prin distrugerea calculatorului, conectarea fără drept încalcă legea privind interzicerea accesului neautorizat, iar păstrarea virușilor ține de infracțiunea privind înregistrările electromagnetice cu comenzi ilegitime — reglementări diferite.

Î45 | Legea securității cibernetice

Care dintre următoarele descrie corect legea japoneză fundamentală privind securitatea cibernetică (サイバーセキュリティ基本法, Saibā Sekyuriti Kihon-hō)?

  1. Stabilește obligațiile de colectare, utilizare și furnizare pe care trebuie să le respecte operatorii care manipulează informații personale.
  2. Stabilește principiile de bază ale strategiei naționale de securitate cibernetică și responsabilitățile statului și ale operatorilor de infrastructuri sociale critice.
  3. Stabilește răspunderea pentru despăgubirea prejudiciilor cauzate de defectele produselor.
  4. Interzice conectarea sub identitate falsă cu ID-ul altcuiva și prevede pedepsirea contravenienților.
Răspuns corectB. Stabilește principiile de bază ale strategiei naționale de securitate cibernetică și responsabilitățile statului și ale operatorilor de infrastructuri sociale critice.

Legea fundamentală privind securitatea cibernetică stabilește principiile de bază ale statului, responsabilitățile părților implicate și cadrul măsurilor. Interzicerea conectării sub identitate falsă revine legii privind interzicerea accesului neautorizat, manipularea informațiilor personale legii protecției informațiilor personale, iar despăgubirea pentru defecte legii răspunderii pentru produse — scopuri diferite.

Î46 | Detașare și antrepriză

Care dintre următoarele afirmații despre diferența dintre detașarea de personal și antrepriză este corectă?

  1. Contractul de muncă al lucrătorului detașat se încheie nu cu firma de detașare, ci cu firma la care este detașat.
  2. Firma la care se face detașarea poate da dispoziții lucrătorului detașat, dar în antrepriză beneficiarul nu poate da dispoziții lucrătorilor antreprenorului.
  3. În antrepriză, beneficiarul are voie să dea zilnic lucrătorilor antreprenorului indicații directe despre procedura și mersul lucrului.
  4. În antrepriză, răspunderea pentru finalizarea lucrării revine beneficiarului, nu antreprenorului.
Răspuns corectB. Firma la care se face detașarea poate da dispoziții lucrătorului detașat, dar în antrepriză beneficiarul nu poate da dispoziții lucrătorilor antreprenorului.

Diferența esențială stă în relația de comandă: firma la care se face detașarea poate da dispoziții directe lucrătorului detașat, pe când în antrepriză dispozițiile le dă antreprenorul. Angajatorul lucrătorului detașat este firma de detașare, iar dacă beneficiarul dă dispoziții directe apare antrepriza deghizată. Răspunderea pentru finalizarea lucrării revine antreprenorului.

Î47 | Detașarea dublă

În privința detașării de personal, care dintre următoarele fapte este interzisă prin lege?

  1. Firma de detașare încheie contract de detașare cu firma care primește lucrătorii.
  2. Firma de detașare încheie contract de muncă cu lucrătorul pe care îl trimite.
  3. Firma la care se face detașarea dă lucrătorului primit indicații despre sarcinile zilnice.
  4. Firma care a primit lucrătorul detașat îl detașează mai departe, să lucreze la o altă companie.
Răspuns corectD. Firma care a primit lucrătorul detașat îl detașează mai departe, să lucreze la o altă companie.

Detașarea dublă — trimiterea lucrătorului primit mai departe, la o altă companie — este interzisă, pentru că responsabilitatea privind angajarea și protecția muncii devine neclară. Contractul de muncă dintre firma de detașare și lucrător, indicațiile de lucru date de firma primitoare și contractul de detașare dintre cele două firme sunt toate forme normale ale detașării de personal.

Î48 | Acordul 36

Care este procedura necesară pentru a putea cere angajaților muncă suplimentară peste timpul legal de lucru?

  1. Încheierea unui acord patronat-sindicat (acordul 36) și depunerea lui la inspectoratul de supraveghere a standardelor de muncă.
  2. Menționarea în regulamentul intern că, din nevoi de serviciu, se poate cere muncă suplimentară.
  3. Obținerea verbală a consimțământului individual al angajaților vizați.
  4. Menționarea în contractul de muncă a plății sporului salarial.
Răspuns corectA. Încheierea unui acord patronat-sindicat (acordul 36) și depunerea lui la inspectoratul de supraveghere a standardelor de muncă.

Pentru muncă suplimentară sau în zile de repaus este necesară încheierea acordului patronat-sindicat întemeiat pe articolul 36 din legea japoneză a standardelor de muncă (労働基準法, Rōdō Kijun-hō) și depunerea lui la inspectoratul de supraveghere a standardelor de muncă. Simpla menționare în regulament, consimțământul verbal sau prevederea sporului nu constituie temei legal pentru depășirea timpului legal de lucru.

Î49 | Legea subcontractării

Prin modificarea intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026, care a devenit denumirea legii cunoscute până atunci drept „legea subcontractării” (下請法)?

  1. Legea contractelor cu consumatorii (消費者契約法)
  2. Legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu întreprinderile mici și mijlocii subcontractante (中小受託取引適正化法)
  3. Legea fundamentală a întreprinderilor mici și mijlocii (中小企業基本法)
  4. Legea antimonopol (独占禁止法)
Răspuns corectB. Legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu întreprinderile mici și mijlocii subcontractante (中小受託取引適正化法)

Legea subcontractării (legea privind prevenirea întârzierii plății către subcontractanți) a fost modificată și, de la 1 ianuarie 2026, a devenit legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu întreprinderile mici și mijlocii subcontractante (prescurtat 取適法, Toritekihō). Totodată, întreprinderea-mamă a devenit „operator care încredințează”, iar subcontractantul „operator mic și mijlociu subcontractant”. Celelalte trei sunt legi diferite, existente separat.

Î50 | Noile reglementări

Care este reglementarea nou adăugată prin legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu întreprinderile mici și mijlocii subcontractante (取適法), intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026?

  1. Obligarea întreprinderilor mici și mijlocii subcontractante să se listeze la bursă.
  2. Reducerea cotei impozitului pe profit aplicate operatorilor care încredințează lucrări.
  3. Obligarea păstrării tuturor evidențelor tranzacțiilor timp de 10 ani.
  4. Interzicerea plății prin cambii a contravalorii lucrărilor.
Răspuns corectD. Interzicerea plății prin cambii a contravalorii lucrărilor.

Prin modificare s-au adăugat interzicerea plății prin cambii, interzicerea stabilirii unilaterale a prețului atunci când partea subcontractantă cere negocieri, restricții privind punerea unilaterală a comisioanelor de transfer în sarcina acesteia și altele. Cotele de impozit, listarea la bursă și păstrarea evidențelor timp de 10 ani nu fac obiectul acestei legi.

Î51 | Legea antimonopol

Care dintre următoarele fapte este interzisă de legea japoneză antimonopol (独占禁止法, Dokusen Kinshi-hō)?

  1. Stabilirea prețului propriului produs sub cel al concurenței, dar fără a coborî sub cost.
  2. Mai multe firme concurente se înțeleg să fixeze prețurile de vânzare la același nivel.
  3. Depunerea unei cereri de brevet pentru tehnologia dezvoltată intern, pentru a împiedica imitarea.
  4. Negocierea de reduceri în schimbul cumpărării în cantități mari, scăzând prețul unitar de achiziție.
Răspuns corectB. Mai multe firme concurente se înțeleg să fixeze prețurile de vânzare la același nivel.

Cartelul — înțelegerea mai multor operatori asupra prețurilor sau volumelor de producție — împiedică concurența loială și este interzis de legea antimonopol. Reducerea prețului fără a coborî sub cost, depunerea cererii de brevet și negocierea prețului de achiziție sunt activități concurențiale normale și nu sunt ilegale.

Î52 | Legea PL

Care dintre următoarele afirmații despre legea japoneză a răspunderii pentru produse (製造物責任法, Seizōbutsu Sekinin-hō — legea PL) este corectă?

  1. Și defectele software-ului ca atare, lipsit de formă materială, intră întotdeauna sub incidența legii.
  2. Pe lângă defectul produsului, victima trebuie să dovedească și intenția sau culpa producătorului.
  3. Despăgubirea acoperă doar prejudiciile patrimoniale, vătămările corporale fiind excluse.
  4. Dacă defectul produsului a cauzat un prejudiciu, despăgubirea poate fi cerută fără a dovedi culpa producătorului.
Răspuns corectD. Dacă defectul produsului a cauzat un prejudiciu, despăgubirea poate fi cerută fără a dovedi culpa producătorului.

Legea PL permite cererea de despăgubiri fără dovedirea intenției sau culpei producătorului, fiind suficientă legătura de cauzalitate dintre defect și prejudiciu. Obiectul legii îl constituie bunurile mobile fabricate sau prelucrate, iar prejudiciile acoperite privesc viața, integritatea corporală și patrimoniul — celelalte afirmații sunt greșite.

Î53 | Cooling-off

Care este sistemul prin care consumatorul care a încheiat un contract prin vânzare la domiciliu îl poate rezilia necondiționat într-un termen stabilit de la primirea documentului legal?

  1. Opt-out
  2. Recall
  3. Lease-back
  4. Cooling-off
Răspuns corectD. Cooling-off

Cooling-off este sistemul, recunoscut de legea japoneză privind tranzacțiile comerciale specificate (特定商取引法, Tokutei Shōtorihiki-hō) și de alte legi, prin care contractul poate fi reziliat necondiționat într-un termen stabilit. Recall înseamnă retragerea sau repararea produselor defecte, opt-out este mecanismul opririi furnizării la cererea persoanei, iar lease-back este închirierea unui activ vândut — sisteme diferite.

Î54 | Organisme de standardizare

Care este organismul care elaborează specificațiile tehnice legate de web, precum HTML și CSS?

  1. IEEE
  2. ISO
  3. JIS
  4. W3C
Răspuns corectD. W3C

W3C (World Wide Web Consortium) este organismul care elaborează specificațiile tehnologiilor web, precum HTML și CSS. IEEE elaborează standarde din domeniul electric, electronic și al comunicațiilor, precum seria IEEE 802; ISO este organizația care stabilește standarde internaționale în domenii largi, iar JIS reprezintă standardele naționale ale Japoniei — domenii de competență diferite.

Î55 | Standardul ISMS

Care este standardul internațional care definește cerințele sistemului de management al securității informației (ISMS)?

  1. ISO 9001
  2. ISO/IEC 27001
  3. JIS Q 15001
  4. ISO 14001
Răspuns corectB. ISO/IEC 27001

ISO/IEC 27001 este standardul internațional care definește cerințele sistemului de management al securității informației. ISO 9001 este standardul sistemului de management al calității, ISO 14001 al celui de mediu, iar JIS Q 15001 este standardul japonez pentru sistemul de management al protecției informațiilor personale, folosit drept criteriu de certificare pentru Privacy Mark.

Exersare: rezolvați întrebările de pe această pagină

Acesta este un instrument de exersare cu întrebări în ordine aleatorie (funcționează când JavaScript este activat). Puteți citi oricum toate întrebările și explicațiile de mai sus.

* Explicațiile sunt informații în scop de studiu. Tematica și sistemul examenelor se schimbă de la an la an, așa că verificați întotdeauna anunțurile oficiale ale organizatorului examenului.

Această pagină este o traducere a textului original în japoneză. Dacă traducerea diferă de original, prevalează versiunea în japoneză. Vedeți originalul în japoneză