Toate cele 4 probleme de mai jos se rezolvă printr-un singur calcul. Care are o structură de rezolvare diferită de a celorlalte 3?
Cu 1000 de yeni asupra ta cumperi un meniu de 380 de yeni. Cât rămâne?
S-au cumpărat 6 pâini a câte 80 de yeni bucata. Cât costă în total?
Într-o sală cu 45 de locuri stau 28 de oameni. Câți se mai pot așeza?
Dintr-o carte de 300 de pagini s-au citit până ieri 120 de pagini. Câte pagini au rămas?
Răspuns corectB. S-au cumpărat 6 pâini a câte 80 de yeni bucata. Cât costă în total?
Paginile rămase, restul de bani și locurile libere se scot toate printr-o singură scădere „întreg − parte”: 300−120=180 de pagini, 1000−380=620 de yeni, 45−28=17 oameni. Numai pâinea este o înmulțire „cantitatea pe bucată × numărul de bucăți”, 80×6=480 de yeni, deci alt tipar. Nu subiectul sau mărimea numerelor contează, ci doar semnul operației și rolurile mărimilor.
Î2 | Înmulțire sau împărțire
Ne mărginim la a scrie expresia de calcul, fără a afla rezultatul. Care dintre cele 4 probleme are o expresie cu formă diferită de a celorlalte 3?
Câte ouă sunt în total în 5 cutii a câte 12 ouă?
Cât costă 7 sucuri a câte 120 de yeni bucata?
Ce distanță parcurge în 3 ore o mașină care merge cu 60 km pe oră?
Dacă 84 de foi colorate se împart în mod egal la 7 oameni, câte foi primește fiecare?
Răspuns corectD. Dacă 84 de foi colorate se împart în mod egal la 7 oameni, câte foi primește fiecare?
Sucul, mașina și ouăle sunt înmulțiri „cantitatea pe unitate × numărul de unități”: 120×7=840 de yeni, 60×3=180 km, 12×5=60 de ouă. Viteza de 60 km pe oră este o cantitate pe unitate (60 km într-o oră), deci și problema distanței intră în același tipar. Numai foile colorate sunt o împărțire „întreg ÷ numărul de părți”, 84÷7=12 foi, cu altă formă decât cele trei înmulțiri.
Î3 | A împărți sau a lua
Toate cele 4 probleme se rezolvă prin împărțire, dar înțelesul împărțirii nu este același. Care are un înțeles diferit de al celorlalte 3?
540 de yeni se strâng în părți egale de la 4 oameni. Cât dă fiecare?
72 L de apă se toarnă în cantități egale în 6 acvarii. Cât intră în fiecare?
O panglică de 150 cm se taie în bucăți de câte 25 cm. Câte bucăți ies?
96 de bomboane se împart în mod egal la 8 copii. Câte primește fiecare?
Răspuns corectC. O panglică de 150 cm se taie în bucăți de câte 25 cm. Câte bucăți ies?
Bomboanele, apa și banii sunt împărțiri de tip „întreg ÷ numărul de părți = cât revine unei părți”: 96÷8=12 bomboane, 72÷6=12 L, 540÷4=135 yeni. Unitatea rezultatului rămâne aceeași cu a întregului: bucăți, litri, yeni. Numai panglica este împărțirea de tip „întreg ÷ cantitatea pe unitate = de câte ori încape”: 150÷25=6 bucăți, iar unitatea rezultatului se schimbă. Cheia este dacă împărțitorul e un număr de părți sau o cantitate pe unitate.
Î4 | Tiparul „de câte ori încape”
Dintre problemele următoare, 3 cer „de câte ori încape”. Una singură cere altceva. Care?
Punând câte 4 pe o farfurie, câte farfurii se umplu cu 36 de takoyaki?
Împărțind la 5 copii, câte bile primește fiecare din cele 95 de bile?
Dând câte 7 cărți de joc de fiecare, la câți oameni ajung 63 de cărți?
Tăind câte 3 m, câte bucăți ies dintr-o frânghie de 24 m?
Răspuns corectB. Împărțind la 5 copii, câte bile primește fiecare din cele 95 de bile?
Frânghia, takoyaki și cărțile sunt împărțiri de tip „întreg ÷ cantitatea pe unitate = de câte ori încape”: 24÷3=8 bucăți, 36÷4=9 farfurii, 63÷7=9 oameni. Rezultatele arată de fiecare dată un număr de unități. Numai bilele sunt împărțirea de tip „întreg ÷ numărul de părți = cât revine unei părți”: 95÷5=19 bile. Aceeași unică împărțire își schimbă tiparul după cum împărțitorul este o cantitate pe unitate sau un număr de oameni.
Î5 | Aflarea restului
„Într-un acvariu care plin ține 500 L se află acum 180 L. Câți litri mai încap?” Care problemă are aceeași structură de rezolvare ca aceasta?
Cât costă 4 prăjituri a câte 150 de yeni bucata?
Dintr-un drum de 12 km s-au mers pe jos 5 km. Cât a rămas?
Pregătind 7 pungi a câte 6 pixuri, câte pixuri sunt?
Cât înaintează în 2 ore un autobuz care merge cu 40 km pe oră?
Răspuns corectB. Dintr-un drum de 12 km s-au mers pe jos 5 km. Cât a rămas?
Problema-model scade din cantitatea de la plin cantitatea de acum, „întreg − parte”: 500−180=320 L. Aceeași formă are problema drumului: 12−5=7 km. Celelalte 3 sunt toate înmulțiri „cantitatea pe unitate × numărul de unități”: 150×4=600 de yeni, 6×7=42 de pixuri, 40×2=80 km. Subiectele — apă, drum, prăjituri, pixuri, autobuz — sunt împrăștiate, dar privite după structură doar drumul face pereche cu modelul.
Î6 | Înmulțirea cu procentul
Sunt 4 probleme care folosesc procente. Alege-o pe cea a cărei expresie de calcul are altă formă decât celelalte 3.
O sală cu 200 de locuri s-a umplut în proporție de 7割 (nana-wari). Câți spectatori au venit?
Un produs cu prețul de listă de 800 de yeni se cumpără cu o reducere de 3割 (san-wari). Cât este reducerea?
Cei 160 de elevi care sunt fete reprezintă 4割 (yon-wari) din elevii unei școli. Câți elevi are școala în total?
Din 1500 g de lut s-a folosit 2割 (ni-wari). Câte grame de lut s-au folosit?
Răspuns corectC. Cei 160 de elevi care sunt fete reprezintă 4割 (yon-wari) din elevii unei școli. Câți elevi are școala în total?
„Wari” (割) este unitatea japoneză de proporție: 1 wari = 10%, deci 3割=30%, 7割=70%, 4割=40%, 2割=20%. Reducerea, spectatorii și lutul folosit se calculează știind mărimea de bază: „mărimea de bază × proporția”: 800×0,3=240 de yeni, 200×0,7=140 de oameni, 1500×0,2=300 g. Numai la elevi se pornește de la cei 160, care corespund proporției, și se caută înapoi mărimea de bază: împărțirea 160÷0,4=400 de elevi. După cum mărimea de bază e cunoscută sau nu, se înmulțește sau se împarte.
Î7 | Aflarea mărimii de bază
În 3 dintre probleme se cere mărimea de bază; într-una nu. Care este aceea?
Cei 150 de elevi care vin cu bicicleta reprezintă 25% din toți elevii școlii. Câți elevi are școala?
S-au scos 96 L, adică 8 wari din apa unui acvariu. Câtă apă era la început?
Cei 600 de yeni de câștig reprezintă 3 wari din prețul de vânzare al unui articol. Cât este prețul de vânzare?
Cât este suma care reprezintă 45% din 1200 de yeni?
Răspuns corectD. Cât este suma care reprezintă 45% din 1200 de yeni?
„Wari” (割) este unitatea japoneză de proporție: 1 wari = 10%, deci 3 wari=30% și 8 wari=80%. Prețul de vânzare, elevii școlii și apa de la început se scot prin „mărimea care corespunde proporției ÷ proporția = mărimea de bază”: 600÷0,3=2000 de yeni, 150÷0,25=600 de elevi, 96÷0,8=120 L. La cealaltă problemă mărimea de bază, 1200 de yeni, este deja cunoscută și se cere partea de 45%: înmulțirea „mărimea de bază × proporția”, 1200×0,45=540 de yeni. Tiparul se hotărăște după cum cauți baza sau partea.
Î8 | Problema-model cu înmulțire
Care problemă se rezolvă cu aceeași structură ca „Dacă se cară 9 saci a câte 2 kg de nisip fiecare, câte kilograme de nisip sunt în total?”
În câte bucăți se împarte o bandă de 180 cm tăiată din 20 în 20 cm?
Citind câte 25 de pagini pe zi, în câte zile se termină o carte de 300 de pagini?
Dacă pe un scaun lung stau câte 3 oameni, câte scaune trebuie pentru 45 de oameni?
Dacă fiecare primește câte 4 foi, câte foi trebuie pentru 11 oameni?
Răspuns corectD. Dacă fiecare primește câte 4 foi, câte foi trebuie pentru 11 oameni?
Modelul este „cantitatea pe unitate × numărul de unități”: 2×9=18 kg. Aceeași formă are problema foilor: 4×11=44 de foi. Celelalte 3 sunt toate împărțiri de tip „întreg ÷ cantitatea pe unitate = de câte ori încape”: 180÷20=9 bucăți, 45÷3=15 scaune, 300÷25=12 zile. În toate apare o cantitate pe unitate, dar structura se desparte după cum o înmulțești sau împarți întregul la ea.
Î9 | Tiparul vitezei
Dintre cele 4 probleme cu viteze, care cere altceva decât celelalte 3?
În câte secunde parcurge 450 m un tren care merge cu 15 m pe secundă?
Mergând cu 80 m pe minut, în câte minute se străbate un drum de 1200 m?
Ce distanță parcurge în 2 ore o mașină care merge cu 50 km pe oră?
Mergând pe jos cu 4 km pe oră, în câte ore se străbate un drum de 12 km?
Răspuns corectC. Ce distanță parcurge în 2 ore o mașină care merge cu 50 km pe oră?
Dintre distanță, timp și viteză, problemele mersului pe jos, ale celor 80 m pe minut și ale trenului cer timpul, prin împărțirea „distanța ÷ viteza = timpul”: 12÷4=3 ore, 1200÷80=15 minute, 450÷15=30 de secunde. Numai problema mașinii cere distanța, prin înmulțirea „viteza × timpul = distanța”: 50×2=100 km. La viteze, tiparul se schimbă după care dintre cele trei mărimi se cere.
Î10 | Ce se împarte la ce
Toate cele 4 probleme se rezolvă cu o singură împărțire, dar una singură cere altceva. Care?
Ce viteză pe minut are un om care a alergat 1200 m în 8 minute?
Cât timp îi trebuie cuiva care merge cu 6 km pe oră ca să străbată 18 km?
Ce viteză pe minut are un om care a mers 600 m în 5 minute?
Ce viteză pe oră are o mașină care a mers 150 km în 3 ore?
Răspuns corectB. Cât timp îi trebuie cuiva care merge cu 6 km pe oră ca să străbată 18 km?
Problemele mașinii, ale celor 600 m și ale celor 1200 m sunt „distanța ÷ timpul = viteza”: 150÷3=50 km pe oră, 600÷5=120 m pe minut, 1200÷8=150 m pe minut — toate cer viteza. Numai problema cu 6 km pe oră este „distanța ÷ viteza = timpul”: 18÷6=3 ore, deci cere timpul. Chiar cu o singură împărțire, ce anume se împarte la ce desparte grupele.
Î11 | Tiparul mediei
Sunt 4 probleme despre medie. Alege-o pe cea a cărei expresie de calcul are altă formă decât celelalte.
Suma punctelor la 5 materii a fost 410. Care este media pe materie?
Sunt 12 ouă cu media de 60 g bucata. Cât cântăresc împreună?
Suma înălțimilor a 8 oameni este 1288 cm. Care este înălțimea medie?
În 4 zile s-au alergat în total 36 km. Câți kilometri s-au alergat în medie pe zi?
Răspuns corectB. Sunt 12 ouă cu media de 60 g bucata. Cât cântăresc împreună?
Media pe materie, media pe zi și înălțimea medie sunt împărțiri „suma ÷ numărul = media”: 410÷5=82 de puncte, 36÷4=9 km, 1288÷8=161 cm. Numai la ouă media este deja cunoscută și se face înmulțirea „media × numărul = suma”: 60×12=720 g. Când vezi o problemă cu medie, nu hotărî din capul locului că e împărțire: verifică ce se știe și ce se cere.
Î12 | Tiparul în două trepte
Sunt 4 probleme care cer câte 2 calcule. Care are o ordine a calculelor diferită de a celorlalte 3?
Din 24 L de lapte se folosesc 4 L, iar restul se toarnă egal în 5 sticle. Câți litri intră într-o sticlă?
S-au cumpărat 7 mandarine a câte 90 de yeni și s-a plătit cu 1000 de yeni. Cât este restul?
Cu 500 de yeni se cumpără un caiet de 120 de yeni, iar restul se împarte la 4 oameni. Cât revine fiecăruia?
Din 60 de bomboane, profesorul ia 12, iar restul se împarte egal la 8 copii. Câte primește fiecare?
Răspuns corectB. S-au cumpărat 7 mandarine a câte 90 de yeni și s-a plătit cu 1000 de yeni. Cât este restul?
Bomboanele, banii și laptele urmează tiparul „scazi, apoi împarți”: (60−12)÷8=6 bomboane, (500−120)÷4=95 de yeni, (24−4)÷5=4 L — întâi scoți restul prin scădere, apoi îl împarți. Numai mandarinele urmează tiparul „înmulțești, apoi scazi”: 1000−90×7=370 de yeni, unde întâi se află costul prin înmulțire și abia apoi se scade. La problemele în două trepte, grupa se desparte după calculul făcut primul.
Î13 | Tiparul sumei și diferenței
Sunt 4 probleme despre legătura dintre două mărimi. Care are o structură de rezolvare diferită de a celorlalte 3?
Frații au împreună 3000 de yeni, iar fratele mai mare are cu 400 de yeni mai mult decât cel mic. Câți bani are fratele mai mare?
A și B cântăresc împreună 50 kg, iar A este cu 6 kg mai greu decât B. Cât cântărește A?
Un dreptunghi are suma dintre lungime și lățime de 34 cm, iar lungimea este cu 4 cm mai mare decât lățimea. Cât este lungimea?
Un pix costă 280 de yeni, o radieră 120 de yeni. Care este diferența de preț?
Răspuns corectD. Un pix costă 280 de yeni, o radieră 120 de yeni. Care este diferența de preț?
Banii, greutățile și dreptunghiul sunt tiparul în care se dau suma și diferența și se cere mărimea cea mare, cu „(suma + diferența) ÷ 2”: (3000+400)÷2=1700 de yeni, (50+6)÷2=28 kg, (34+4)÷2=19 cm. Numai la pix și radieră cele două valori sunt date de-a dreptul și rămâne doar scăderea 280−120=160 de yeni. Cheia este dacă valorile trebuie sau nu reconstituite din sumă și diferență.
Î14 | Câte bucăți ies
„Dacă o frânghie de 18 m se taie în bucăți de câte 3 m, câte bucăți ies?” Alege problema cu aceeași structură ca aceasta.
Împărțind egal 144 de biscuiți la 12 oameni, câți primește fiecare?
Dacă în fiecare mașină urcă 5 oameni, câte mașini trebuie pentru 40 de oameni?
Împărțind în 6 părți egale o sfoară de 96 cm, cât are o bucată?
Strângând 3000 de yeni în părți egale de la 6 oameni, cât dă fiecare?
Răspuns corectB. Dacă în fiecare mașină urcă 5 oameni, câte mașini trebuie pentru 40 de oameni?
Modelul este împărțirea „întreg ÷ cantitatea pe unitate = de câte ori încape”: 18÷3=6 bucăți. Aceeași formă are problema mașinilor: 40÷5=8 mașini, unde rezultatul este un număr de unități. Celelalte 3 sunt împărțiri „întreg ÷ numărul de părți = cât revine unei părți”: 144÷12=12 biscuiți, 96÷6=16 cm, 3000÷6=500 de yeni, cu unitatea rezultatului rămasă aceeași cu a întregului.
Î15 | Înapoi la mărimea de bază
Care problemă are aceeași structură ca „S-au citit 96 de pagini, adică 3 wari din întreaga carte. Câte pagini are cartea?” — 1 wari fiind unitatea japoneză de proporție egală cu 10%.
Cheltuielile cu personalul, de 280.000 de yeni, au reprezentat 4 wari din vânzările unei luni. Cât au fost vânzările?
Cât înseamnă 35% dintr-o clasă de 60 de elevi?
Cât este reducerea când un articol cu prețul de listă de 2500 de yeni se vinde cu 2 wari mai ieftin?
S-a băut 15% dintr-un suc de 800 mL. Cât s-a băut?
Răspuns corectA. Cheltuielile cu personalul, de 280.000 de yeni, au reprezentat 4 wari din vânzările unei luni. Cât au fost vânzările?
„Wari” (割) este unitatea japoneză de proporție: 1 wari = 10%, deci 3 wari=30%, 4 wari=40%, 2 wari=20%. Modelul este „mărimea care corespunde proporției ÷ proporția = mărimea de bază”: 96÷0,3=320 de pagini. Aceeași formă are problema vânzărilor: socotind în zeci de mii de yeni, 28÷0,4=70, adică 700.000 de yeni. La celelalte 3 mărimea de bază este deja cunoscută și se calculează doar „mărimea de bază × proporția”: 2500×0,2=500 de yeni, 60×0,35=21 de elevi, 800×0,15=120 mL. Se privește dacă se cere baza sau partea.
Î16 | Fapt și presupunere
Dintre următoarele 4 propoziții, care are o structură a enunțării diferită de a celorlalte 3?
Numărul vizitatorilor de anul trecut a fost cu 1200 mai mic decât în anul dinainte.
Duminica trecută, în piața din fața gării s-a ținut un târg de dimineață.
Dacă merge tot așa, lucrările se vor termina probabil luna viitoare.
Această fabrică produce 3000 de piese pe zi.
Răspuns corectC. Dacă merge tot așa, lucrările se vor termina probabil luna viitoare.
Târgul, fabrica și vizitatorii au enunțuri la forma hotărâtă — „s-a ținut”, „produce”, „a fost mai mic” — care spun de-a dreptul fapte petrecute sau stări de acum. Numai propoziția despre lucrări se încheie cu „probabil”, o presupunere despre un viitor încă neadeverit. Chiar cu subiecte împrăștiate, grupa se desparte numai după cum sfârșitul e hotărât sau prezumtiv.
Î17 | Propoziția de opinie
Dacă împărțim propozițiile după cum cuprind sau nu judecata celui care scrie, una singură rămâne pe dinafară. Care?
Ar fi probabil mai bine ca ședințele să fie scurtate.
Cred că parcarea de biciclete din fața gării ar trebui lărgită.
Timpul de citit al copiilor ar trebui negreșit mărit.
Cantitatea anuală de precipitații din această regiune este de circa 1500 mm.
Răspuns corectD. Cantitatea anuală de precipitații din această regiune este de circa 1500 mm.
Parcarea, ședințele și cititul sunt propoziții de opinie: „cred că ar trebui”, „ar fi mai bine”, „ar trebui negreșit” arată judecata și îndemnul celui care scrie. Numai propoziția despre precipitații spune sec o valoare: nicăieri nu intră gândul autorului. „Ar trebui” rămâne de partea opiniei chiar într-o frază cu aer neutru, fiindcă poartă ideea de datorie. Nu doar forma sfârșitului contează, ci și ieșirea la vedere a cuvintelor de prețuire sau de datorie.
Î18 | Sensul cauzalității
Ne uităm la așezarea cauzei și a urmării. Care propoziție are o așezare diferită de a celorlalte 3?
Orezul de anul acesta a ieșit slab. Aceasta fiindcă vara au fost puține ore de soare.
Fiindcă a nins mult, trenurile de dimineață s-au oprit.
Fiindcă nu s-a găsit rezervare, s-au mutat zilele călătoriei.
Fiindcă piesele n-au sosit, montajul a rămas în urmă.
Răspuns corectA. Orezul de anul acesta a ieșit slab. Aceasta fiindcă vara au fost puține ore de soare.
Trei propoziții pun întâi cauza — ninsoarea, lipsa rezervării, piesele nesosite — și leagă apoi urmarea prin „fiindcă…, s-a întâmplat…”: așezarea cauză→urmare. Una singură spune întâi urmarea, „a ieșit slab”, și lămurește abia pe urmă cauza, prin „aceasta fiindcă…”: așezarea urmare→cauză, cu ordinea întoarsă.
Î19 | Motivul pus la urmă
Locul în care este scris motivul nu este același peste tot. Alege propoziția în care locul lui diferă.
El s-a împotrivit propunerii. Fiindcă socotea că socoteala bugetului e prea ușuratică.
Vânzările au crescut. Fiindcă noua reclamă a ajuns la cei tineri.
Fiindcă s-au înmulțit întrebările, s-a mărit numărul celor de la ghișeu.
Azi am plecat de acasă mai devreme. Fiindcă văzusem cu o zi înainte anunțul despre lucrările de pe drum.
Răspuns corectC. Fiindcă s-au înmulțit întrebările, s-a mărit numărul celor de la ghișeu.
Trei propoziții spun întâi, într-o frază încheiată, urmarea sau fapta, și abia apoi adaugă motivul printr-o frază de felul „fiindcă…”: forma urmare→cauză. Una singură pune întâi cauza, „s-au înmulțit întrebările”, și leagă urmarea după ea: forma cauză→urmare. E de privit numai dacă motivul stă înainte sau după.
Î20 | Aceeași legătură
„Fiindcă drumul era înțesat, am întârziat la întâlnire.” Care propoziție are aceeași structură a enunțării ca aceasta?
S-a schimbat sala. Fiindcă doritorii au fost mai mulți decât se aștepta.
N-am cumpărat cartea. Fiindcă o împrumutasem deja de la bibliotecă.
Fiindcă materialele au sosit târziu, începutul ședinței s-a mutat cu 30 de minute.
El a lipsit de la antrenament. Fiindcă își scrântise glezna cu o zi înainte.
Răspuns corectC. Fiindcă materialele au sosit târziu, începutul ședinței s-a mutat cu 30 de minute.
Modelul pune întâi cauza, drumul înțesat, și leagă urmarea după ea: forma cauză→urmare. Aceeași formă are numai propoziția materialelor, unde înaintea legăturii stă cauza și după ea urmarea. Celelalte 3 spun toate întâi urmarea, într-o frază încheiată, și abia apoi adaugă motivul — așezarea este întoarsă.
Î21 | General și exemplu
Privind întinderea despre care se vorbește, o propoziție se deosebește de celelalte. Care?
În anii din urmă, tinerii se îndepărtează tot mai mult de tipăritură.
În liceele din Japonia se înmulțesc cele care dau timpul de dimineață cititului.
Numărul cititorilor bibliotecilor scade în toată țara.
De exemplu, la liceul unde merg eu există în fiecare dimineață 10 minute de citit.
Răspuns corectD. De exemplu, la liceul unde merg eu există în fiecare dimineață 10 minute de citit.
Liceele din Japonia, tinerii și bibliotecile sunt vorbe generale, care strâng multe cazuri și spun o tendință. Numai propoziția care începe cu „de exemplu” ridică un singur caz anume, „liceul unde merg eu”: un exemplu concret. Grupa se desparte după cum întinderea este întregul sau un singur caz.
Î22 | Exemplu sau întreg
Vrem să despărțim cele 4 propoziții în vorbă despre întreg și cazuri anume. Care face parte din altă grupă decât celelalte?
Librăria din orașul vecin ține o dată pe lună o întâlnire cu câte un autor.
Prăvăliile de pe strada comercială au început, mai mult ca înainte, să deschidă mai devreme.
De exemplu, brutăria din fața gării deschide de la 7 dimineața.
Cafeneaua de lângă casa mea servește micul dejun doar în zilele lucrătoare.
Răspuns corectB. Prăvăliile de pe strada comercială au început, mai mult ca înainte, să deschidă mai devreme.
Trei propoziții ridică fiecare câte o singură prăvălie anume — brutăria din fața gării, librăria din orașul vecin, cafeneaua de lângă casă: exemple concrete. Una singură strânge la un loc multe prăvălii, „prăvăliile de pe strada comercială”, și spune o tendință: vorbă generală. Semnul de căpătâi este dacă se arată un singur caz sau întregul.
Î23 | Cu condiție
Citim cele 4 propoziții uitându-ne la felul în care se arată condiția. Alege-o pe cea cu formă diferită.
Această instituție are zi de închidere în fiecare luni.
Dacă nu este pe stoc, aducerea la comandă durează o săptămână.
În caz de ploaie, meciul se amână cu o săptămână.
Dacă ți-ai uitat legitimația de membru, scrie-ți numele la ghișeu.
Răspuns corectA. Această instituție are zi de închidere în fiecare luni.
Trei propoziții spun, prin „în caz de”, „dacă” și „dacă nu”, ce se petrece numai atunci când se împlinește o anumită împrejurare: propoziții cu condiție. Una singură nu are niciun cuvânt de condiție și spune hotărât ceva valabil oricând: o lămurire fără condiție. E de privit numai dacă există sau nu cuvânt de condiție.
Î24 | Propoziția fără condiție
Trei propoziții spun lucruri valabile oricând; una nu. Care este aceea?
Intrarea în această instituție costă 500 de yeni pentru un adult.
Acest tren oprește în toate stațiile până la capăt.
Prăvălia noastră este deschisă tot anul, fără zi de închidere.
Cei sub 18 ani pot folosi serviciul dacă au învoirea părinților.
Răspuns corectD. Cei sub 18 ani pot folosi serviciul dacă au învoirea părinților.
Trei propoziții nu au niciun cuvânt de condiție și spun hotărât lucruri care stau în picioare întotdeauna: propoziții fără condiție. Una singură pune condiția „dacă au învoirea” și spune ceva valabil doar când condiția se împlinește. Nici însemnătatea cuprinsului, nici lungimea frazei nu contează: desparte numai prezența propoziției condiționale.
Î25 | Modelul cu condiție
„Dacă temperatura trece de 30 de grade, lucrul în aer liber se oprește.” Care propoziție are aceeași structură ca aceasta?
Acest formular se împarte la ghișeu.
În cazul în care se ajunge la numărul maxim de locuri, înscrierile se închid.
Programul de azi ține până la ora 18.
Parcarea se află în spatele clădirii.
Răspuns corectB. În cazul în care se ajunge la numărul maxim de locuri, înscrierile se închid.
Modelul arată prin „dacă” o condiție și spune ce se petrece numai când ea se împlinește. Aceeași formă are doar propoziția care pune condiția „în cazul în care se ajunge la numărul maxim de locuri”. Celelalte 3 nu au cuvinte de condiție: spun de-a dreptul programul, locul de împărțire și locul parcării — lămuriri fără condiție.
Î26 | Voință și rugăminte
Propozițiile se pot despărți după cine face acțiunea: cel care scrie sau cel care citește. Care se deosebește de celelalte 3?
Am de gând să slăbesc 5 kg până la vară.
Vă rugăm să luați formularul de la ghișeu.
La anul vreau neapărat să încerc examenul de calificare.
Mă gândesc să merg la părinți în vacanța următoare.
Răspuns corectB. Vă rugăm să luați formularul de la ghișeu.
Trei propoziții — „vreau să încerc”, „am de gând”, „mă gândesc să” — spun ce are de gând să facă însuși cel care scrie: propoziții de voință și dorință. Una singură se încheie cu „vă rugăm”: acolo acțiunea o face cel care citește, iar propoziția îi cere acestuia să facă ceva — o rugăminte. E de privit cine este cel care se mișcă în fiecare frază.
Î27 | Îndrumarea către celălalt
Trei propoziții cer ceva cititorului. Care este cea care nu cere nimic?
Înainte de predare, verificați să nu fie rubrici necompletate.
Eu mă gândesc ca de luna viitoare să vin la lucru cu bicicleta.
După folosire, obiectele se pun la locul lor.
În sală, vă rugăm să închideți telefoanele mobile.
Răspuns corectB. Eu mă gândesc ca de luna viitoare să vin la lucru cu bicicleta.
Trei propoziții — „verificați”, „vă rugăm să închideți”, „se pun la locul lor” — cer cititorului o faptă: rugăminți și îndrumări. Una singură spune planul celui care scrie, o propoziție de voință, și nu cere nimic cititorului. Despărțirea se face mecanic, după cum sfârșitul frazei are sau nu forma rugăminții ori a poruncii.
Î28 | Ordine și comparație
Ne uităm cum stau alăturate cele două lucruri din fiecare frază. Care are o alăturare diferită?
La început se face schița întregului, iar după aceea se pun culorile.
Fratele mai mare e priceput la scris, dar cel mic e mai iute la socotit.
Întâi se spală orezul, apoi se lasă în apă vreo 30 de minute.
Mai întâi se taie ingredientele, apoi se călesc în oală.
Răspuns corectB. Fratele mai mare e priceput la scris, dar cel mic e mai iute la socotit.
Trei fraze înșiră prin „întâi… apoi”, „la început… după aceea”, „mai întâi… apoi” două fapte ale aceluiași om, în ordinea timpului: fraze de pași. Una singură ia două ființe deosebite, frații, și le arată deosebirea prin „dar”: frază de comparație, fără nicio ordine în timp.
Î29 | Fraza de comparație
Trei fraze pun față în față două lucruri. Care este cea care nu compară?
Prăvălia aceasta are marfă multă, dar prețurile sunt cam mari.
Am scris adresa pe plic, iar după aceea am lipit timbrul.
Firma A e tare în țară; în schimb, firma B are vânzări mari peste hotare.
Vara trecută a plouat mult, dar anul acesta n-a plouat aproape deloc.
Răspuns corectB. Am scris adresa pe plic, iar după aceea am lipit timbrul.
Marfa și prețurile, firmele A și B, vara trecută și anul acesta sunt puse față în față prin „dar” și „în schimb”: fraze de comparație, care arată deosebiri. Numai fraza plicului înșiră prin „după aceea” două fapte în ordinea timpului, fără nicio comparație.
Î30 | Modelul comparației
„Această unealtă este ușoară, dar nu prea ține la purtare.” Care propoziție are aceeași structură a enunțării ca aceasta?
Acest dicționar electronic are multe cuvinte, dar merge cam încet.
Fiindcă au lipsit piese, producția a fost oprită o vreme.
Fiindcă se apropia taifunul, evenimentul a fost anulat.
Fiindcă drumul era înghețat, a durat mai mult ca de obicei.
Răspuns corectA. Acest dicționar electronic are multe cuvinte, dar merge cam încet.
Modelul leagă prin „dar” un punct tare, ușurința, de unul slab, ținerea la purtare: o comparație a două fețe ale aceluiași lucru. Aceeași formă are propoziția dicționarului electronic, care alătură numărul cuvintelor și iuțeala. Celelalte 3 leagă prin „fiindcă” o cauză de o urmare: fraze cauză→urmare, care nu compară nimic.
Exersare: rezolvați întrebările de pe această pagină
Acesta este un instrument de exersare cu întrebări în ordine aleatorie (funcționează când JavaScript este activat). Puteți citi oricum toate întrebările și explicațiile de mai sus.
* Explicațiile sunt informații în scop de studiu. Tematica și sistemul examenelor se schimbă de la an la an, așa că verificați întotdeauna anunțurile oficiale ale organizatorului examenului.
Această pagină este o traducere a textului original în japoneză. Dacă traducerea diferă de original, prevalează versiunea în japoneză. Vedeți originalul în japoneză