【ア】Căldura luată se numește căldură de vaporizare și corespunde energiei necesare pentru ca lichidul să se prefacă în gaz.【イ】În zilele fierbinți de vară există obiceiul numit uchimizu: stropirea cu apă a drumului și a grădinii.【ウ】Astfel, uchimizu este o măsură din bătrâni împotriva arșiței, care folosește evaporarea apei.【エ】Prin acest obicei se face răcoare pentru că apa, atunci când se evaporă, ia căldură din jur.【オ】Ca să lucreze mai mult căldura de vaporizare, e mai bine să stropești la umbră decât în plin soare, unde apa se evaporă toată în scurt timp.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
エ→イ→ア→オ→ウ
イ→オ→ア→エ→ウ
イ→エ→オ→ア→ウ
イ→エ→ア→オ→ウ
Răspuns corectD. イ→エ→ア→オ→ウ
Ordinea corectă este イ→エ→ア→オ→ウ. Numai イ nu are nici cuvinte demonstrative, nici conective, și aduce pentru prima dată subiectul uchimizu, deci stă în frunte. „Acest obicei” din エ trimite la uchimizu din イ. „Căldura luată” din ア reia „ia căldură” din エ. オ folosește termenul „căldură de vaporizare”, numit abia în ア, deci vine după ア. ウ încheie totul cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a acestui lanț: dacă オ este pus mai devreme, „căldura de vaporizare” nu a fost încă definită, iar „căldura luată” din ア rămâne fără punct de sprijin; dacă ウ este pus la mijloc, după concluzie ar urma iar explicații și firul se rupe.
Î2 | Ordinea: codul poștal
【ア】Cu cât a scăzut acea muncă, cu atât a crescut cantitatea de trimiteri poștale pe care o poate prelucra același număr de oameni.【イ】Dacă acest număr este citit, regiunea de destinație poate fi deosebită numai după cifre.【ウ】Codul poștal este un număr creat pentru ca trimiterile poștale să fie sortate cu mașina.【エ】Astfel, codul poștal a devenit temelia care susține iuțeala livrării.【オ】Dacă regiunea se poate deosebi după cifre, munca de a citi omul adresa literă cu literă nu mai este de trebuință.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
ウ→ア→オ→イ→エ
ウ→イ→オ→ア→エ
イ→ウ→オ→ア→エ
ウ→イ→ア→オ→エ
Răspuns corectB. ウ→イ→オ→ア→エ
Ordinea corectă este ウ→イ→オ→ア→エ. ウ aduce pentru prima dată codul poștal, deci stă în frunte. „Acest număr” din イ trimite la ウ. „Dacă regiunea se poate deosebi după cifre” din オ reia întocmai conținutul lui イ. „Acea muncă” din ア arată spre „munca de a citi omul adresa literă cu literă” din オ. エ este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă ア este adus în față, nu apare nimic înainte la care să trimită „acea muncă”; dacă オ este pus înaintea lui イ, propoziția condițională începe fără să fi fost arătată premisa că regiunea se cunoaște după cifre.
Î3 | Ordinea: pictogramele
【ア】Astfel, pictogramele s-au răspândit ca unelte de îndrumare care trec peste bariera limbii.【イ】Fiindcă înțelesul se transmite prin desen, aceeași informație poate ajunge și la oameni de limbi diferite.【ウ】Semnele desenate folosite la ieșirile de urgență și la panourile de îndrumare se numesc pictograme.【エ】Însușirea de a se transmite chiar și când limba diferă este de folos mai ales în aeroporturi și gări, pe unde trec oameni din multe țări.【オ】Avantajul acestor semne desenate stă în aceea că înțelesul se transmite fără să citești litere.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
オ→ウ→イ→エ→ア
ウ→オ→イ→エ→ア
ウ→オ→エ→イ→ア
ウ→エ→イ→オ→ア
Răspuns corectB. ウ→オ→イ→エ→ア
Ordinea corectă este ウ→オ→イ→エ→ア. ウ aduce pentru prima dată cuvântul pictogramă, deci stă în frunte. „Aceste semne desenate” din オ trimite la ウ. „Fiindcă înțelesul se transmite prin desen” din イ reia „înțelesul se transmite fără să citești litere” din オ. „Însușirea de a se transmite chiar și când limba diferă” din エ reia イ. ア este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă エ este adus în față, însușirea „se transmite chiar și când limba diferă” nu a fost încă spusă; dacă オ este pus în frunte, „aceste semne desenate” rămâne fără punct de trimitere.
Î4 | Pictograme: a patra
【ア】Astfel, pictogramele s-au răspândit ca unelte de îndrumare care trec peste bariera limbii.【イ】Fiindcă înțelesul se transmite prin desen, aceeași informație poate ajunge și la oameni de limbi diferite.【ウ】Semnele desenate folosite la ieșirile de urgență și la panourile de îndrumare se numesc pictograme.【エ】Însușirea de a se transmite chiar și când limba diferă este de folos mai ales în aeroporturi și gări, pe unde trec oameni din multe țări.【オ】Avantajul acestor semne desenate stă în aceea că înțelesul se transmite fără să citești litere.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care vine pe locul al patrulea?
エ
ア
イ
ウ
Răspuns corectA. エ
Ordinea corectă este ウ→オ→イ→エ→ア, deci pe locul al patrulea vine エ. ウ aduce pentru prima dată cuvântul pictogramă, deci stă în frunte. „Aceste semne desenate” din オ trimite la ウ. „Fiindcă înțelesul se transmite prin desen” din イ reia „înțelesul se transmite fără să citești litere” din オ. „Însușirea de a se transmite chiar și când limba diferă” din エ reia イ. ア este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Odată fixate ウ pe primul loc, オ pe al doilea și イ pe al treilea, rămân エ și ア; cum concluzia ア merge la sfârșit, エ se așază pe locul al patrulea.
Î5 | Gheața și densitatea
【ア】Este ceva rar pentru că, de obicei, când o substanță se face solidă, așezarea moleculelor se îndesește și volumul scade.【イ】Când volumul crește, la aceeași greutate densitatea scade, iar gheața ajunge să plutească pe apă.【ウ】Apa însă, când se face gheață, își așază moleculele într-o formă cu multe goluri, așa că volumul, dimpotrivă, crește.【エ】Faptul că gheața plutește pe apă este, pentru o substanță, o însușire rară.【オ】Astfel, plutirea gheții este un fenomen de excepție, născut din felul în care se așază moleculele apei.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
エ→ア→ウ→イ→オ
エ→ア→イ→ウ→オ
ア→エ→ウ→イ→オ
エ→イ→ウ→ア→オ
Răspuns corectA. エ→ア→ウ→イ→オ
Ordinea corectă este エ→ア→ウ→イ→オ. エ deschide subiectul, deci stă în frunte. ア reia prin „este ceva rar pentru că” expresia „însușire rară” din エ și îi dă temeiul. „Apa însă” din ウ se pune în cumpănă cu „de obicei, o substanță” din ア. „Când volumul crește” din イ reia „volumul crește” din ウ. オ este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă ウ este pus mai devreme, „însă” nu are ce să răstoarne; dacă ア este pus în frunte, cuvântul „rar” nu a apărut încă înainte.
Î6 | Ordinea: procesul-verbal
【ア】Procesul-verbal se scrie după ședință pentru ca hotărârile luate să fie împărtășite tuturor.【イ】Dacă sunt scrise separat, în clipa în care deschizi documentul se vede de la ce trebuie pornită discuția următoare.【ウ】Când această împărtășire nu izbutește, aceeași dezbatere se reia încă o dată la ședința următoare.【エ】Astfel, procesul-verbal este în același timp consemnarea ședinței și poarta de intrare a ședinței următoare.【オ】Ca să ocolești repetarea, este bine ca în procesul-verbal hotărârile și chestiunile amânate să fie scrise separat.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
ウ→ア→オ→イ→エ
ア→イ→オ→ウ→エ
ア→ウ→オ→イ→エ
ア→ウ→イ→オ→エ
Răspuns corectC. ア→ウ→オ→イ→エ
Ordinea corectă este ア→ウ→オ→イ→エ. ア aduce subiectul procesului-verbal, deci stă în frunte. „Această împărtășire” din ウ trimite la „să fie împărtășite” din ア. „Ca să ocolești repetarea” din オ reia „se reia încă o dată” din ウ. „Dacă sunt scrise separat” din イ reia „să fie scrise separat” din オ. エ este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă イ este adus în față, metoda scrierii separate nu a fost încă arătată; dacă ウ este pus în frunte, „această împărtășire” rămâne fără punct de trimitere.
Î7 | Ordinea din dicționar
【ア】Dacă îți faci o socoteală, te poți apropia de locul căutat fără să întorci paginile una câte una.【イ】Astfel, ordinea celor cincizeci de sunete naște nu doar iuțeala căutării, ci și întâlniri neașteptate cu alte cuvinte.【ウ】Această așezare are avantajul că îți poți face o socoteală despre locul pe unde s-ar afla cuvântul căutat.【エ】Cuvintele-titlu ale dicționarului de limbă sunt așezate în ordinea celor cincizeci de sunete.【オ】După ce te-ai apropiat, citind în jur, îți cad sub ochi și cuvintele vecine cu cel căutat.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
エ→ウ→ア→オ→イ
エ→ウ→オ→ア→イ
ウ→エ→ア→オ→イ
エ→オ→ア→ウ→イ
Răspuns corectA. エ→ウ→ア→オ→イ
Ordinea corectă este エ→ウ→ア→オ→イ. エ aduce subiectul ordinii celor cincizeci de sunete, deci stă în frunte. „Această așezare” din ウ trimite la エ. „Dacă îți faci o socoteală” din ア reia „îți poți face o socoteală” din ウ. „După ce te-ai apropiat” din オ reia „te poți apropia” din ア. イ este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă ウ este pus în frunte, „această așezare” rămâne fără punct de trimitere; dacă オ este pus înaintea lui ア, se vorbește despre „după ce te-ai apropiat” într-un moment în care apropierea nu s-a petrecut încă.
Î8 | Ordinea: copacii de pe stradă
【ア】Astfel, copacii de aliniament nu sunt sădiți doar de dragul priveliștii.【イ】Acești copaci își desfac frunzele vara și fac umbră pe trotuar.【ウ】Nu doar că scade temperatura: trunchiurile și crengile mai și opresc într-o măsură zgomotul mașinilor.【エ】Când se face umbră, temperatura drumului urcă mai greu, iar temperatura simțită de trecători scade și ea.【オ】Copacii de aliniament sunt copacii sădiți de-a lungul drumului.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
イ→オ→エ→ウ→ア
オ→ウ→エ→イ→ア
オ→イ→ウ→エ→ア
オ→イ→エ→ウ→ア
Răspuns corectD. オ→イ→エ→ウ→ア
Ordinea corectă este オ→イ→エ→ウ→ア. オ definește copacii de aliniament, deci stă în frunte. „Acești copaci” din イ trimite la オ. „Când se face umbră” din エ reia „fac umbră” din イ. „Nu doar că scade temperatura” din ウ reia „temperatura simțită scade” din エ. ア este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă ウ este adus în față, conținutul „scade temperatura” nu a apărut încă; dacă イ este pus în frunte, „acești copaci” rămâne fără punct de trimitere.
Î9 | Rezerva de timp
【ア】Ca să-ți faci o margine care să le absoarbă, e de ajuns să pui de la bun început în program o rezervă de o marjă suficientă.【イ】Dacă încerci să ajungi exact la ora întâlnirii, probabilitatea de a întârzia crește, dimpotrivă.【ウ】Astfel, omul punctual nu este cel care se mișcă repede, ci cel care își asigură dinainte rezerva.【エ】Dacă socotești drumul pe varianta cea mai scurtă, nu poți absorbi neprevăzutul: întârzierea trenului sau aglomerația de pe drum.【オ】Pricina este că timpul de drum este socotit după cazul cel mai scurt.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
イ→ア→エ→オ→ウ
オ→イ→エ→ア→ウ
イ→オ→エ→ア→ウ
イ→オ→ア→エ→ウ
Răspuns corectC. イ→オ→エ→ア→ウ
Ordinea corectă este イ→オ→エ→ア→ウ. イ deschide subiectul, deci stă în frunte. „Pricina” din オ trimite la conținutul lui イ. „Dacă socotești pe varianta cea mai scurtă” din エ reia „socotit după cazul cel mai scurt” din オ. „O margine care să le absoarbă” din ア reia „nu poți absorbi” din エ. ウ este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă ア este adus în față, cuvântul „a absorbi” nu a apărut încă; dacă オ este pus în frunte, nu se știe a cui pricină este.
Î10 | Rezerva: a doua
【ア】Ca să-ți faci o margine care să le absoarbă, e de ajuns să pui de la bun început în program o rezervă de o marjă suficientă.【イ】Dacă încerci să ajungi exact la ora întâlnirii, probabilitatea de a întârzia crește, dimpotrivă.【ウ】Astfel, omul punctual nu este cel care se mișcă repede, ci cel care își asigură dinainte rezerva.【エ】Dacă socotești drumul pe varianta cea mai scurtă, nu poți absorbi neprevăzutul: întârzierea trenului sau aglomerația de pe drum.【オ】Pricina este că timpul de drum este socotit după cazul cel mai scurt.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care vine pe locul al doilea?
ア
エ
ウ
オ
Răspuns corectD. オ
Ordinea corectă este イ→オ→エ→ア→ウ, deci pe locul al doilea vine オ. イ deschide subiectul, deci stă în frunte. „Pricina” din オ trimite la conținutul lui イ. „Dacă socotești pe varianta cea mai scurtă” din エ reia „socotit după cazul cel mai scurt” din オ. „O margine care să le absoarbă” din ア reia „nu poți absorbi” din エ. ウ este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Singura propoziție care poate sta în frunte este イ, lipsită de cuvinte demonstrative și de conective, iar pe イ o preia オ, care începe cu „pricina”.
Î11 | Graiul și limba comună
【ア】Pe de altă parte, celui dintr-un alt ținut se întâmplă să nu i se transmită înțelesul.【イ】Graiul este felul de a vorbi moștenit din ținut în ținut.【ウ】Pentru a umple locurile unde înțelesul nu se transmite se folosește limba comună, înțeleasă în toată țara.【エ】Acest fel de a vorbi îi apropie pe cei crescuți în același ținut.【オ】Așadar, graiul și limba comună nu sunt o întrebare despre care e cea corectă, ci una despre folosirea fiecăreia la locul ei.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
イ→エ→ウ→ア→オ
イ→ウ→ア→エ→オ
エ→イ→ア→ウ→オ
イ→エ→ア→ウ→オ
Răspuns corectD. イ→エ→ア→ウ→オ
Ordinea corectă este イ→エ→ア→ウ→オ. イ definește graiul, deci stă în frunte. „Acest fel de a vorbi” din エ trimite la イ. „Pe de altă parte” din ア răstoarnă latura bună arătată în エ. „Locurile unde înțelesul nu se transmite” din ウ reia „să nu i se transmită” din ア. オ încheie totul cu „așadar”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă ア este adus în față, „pe de altă parte” nu are cu ce să se pună în cumpănă; dacă ウ este pus înaintea lui ア, „locurile unde înțelesul nu se transmite” rămâne fără punct de trimitere.
Î12 | Ordinea: rufele
【ア】Astfel, cele mai multe iscusințe de uscare sunt iscusințe de a păstra proaspăt aerul care atinge pânza.【イ】Când aerul se umezește, evaporarea încetinește, așa că e bine să sufli vânt și să primenești aerul umezit.【ウ】Rufele se usucă pentru că apa pătrunsă în pânză se evaporă în aer.【エ】Această evaporare merge cu atât mai repede cu cât aerul dimprejur este mai uscat.【オ】Folosul primenirii crește chiar și numai lărgind depărtarea dintre rufe.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
エ→ウ→イ→オ→ア
ウ→エ→イ→オ→ア
ウ→オ→イ→エ→ア
ウ→エ→オ→イ→ア
Răspuns corectB. ウ→エ→イ→オ→ア
Ordinea corectă este ウ→エ→イ→オ→ア. ウ arată mecanismul uscării, deci stă în frunte. „Această evaporare” din エ reia „se evaporă” din ウ. „Când aerul se umezește” din イ răstoarnă și reia „cu cât aerul este mai uscat, cu atât mai repede” din エ. „Folosul primenirii” din オ reia „să primenești aerul” din イ. ア este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă オ este adus în față, cuvântul „primenire” nu a apărut încă; dacă エ este pus în frunte, „această evaporare” rămâne fără punct de trimitere.
Î13 | Cuprinsul și indicele
【ア】Cuprinsul este așezat în ordinea capitolelor și arată cum este alcătuită cartea.【イ】Dacă știi această potrivire, când citești cartea de la un capăt la altul intri prin cuprins, iar când cauți ceva anume intri prin indice.【ウ】La începutul cărții se află de obicei cuprinsul, iar la sfârșit indicele.【エ】Față de acesta, indicele este așezat în ordinea sunetelor cuvintelor și arată unde se află cuvântul pe care vrei să-l afli.【オ】Așadar, deosebirea dintre a arăta prin ordine și a arăta prin cuvinte corespunde deosebirii dintre felurile de a citi.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
ア→ウ→エ→オ→イ
ウ→ア→エ→オ→イ
ウ→オ→エ→ア→イ
ウ→ア→オ→エ→イ
Răspuns corectB. ウ→ア→エ→オ→イ
Ordinea corectă este ウ→ア→エ→オ→イ. ウ aduce pentru prima dată și cuprinsul, și indicele, deci stă în frunte. ア explică cuprinsul, preluându-l pe ウ. „Față de acesta” din エ pune indicele în cumpănă cu cuprinsul din ア. オ spune din nou, cu „așadar”, cele din ア și エ. „Această potrivire” din イ reia „corespunde” din オ, deci イ stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă エ este pus înaintea lui ア, „față de acesta” rămâne fără termen de comparație; dacă イ este pus înaintea lui オ, „această potrivire” rămâne fără punct de trimitere.
Î14 | Distanța de frânare
【ア】Fiindcă lucrează la pătrat, dacă iuțeala se dublează, distanța până la oprire se face cam de patru ori mai mare.【イ】Această distanță parcursă se numește distanță de frânare și se lungește brusc pe măsură ce crește iuțeala.【ウ】Astfel, a-ți micșora viteza la vale înseamnă totodată a-ți păstra loc pentru oprire.【エ】Bicicleta nu se oprește îndată ce ai frânat, ci se mai duce o bucată înainte de a sta pe loc.【オ】Lungirea vine din aceea că energia unui corp în mișcare este proporțională cu pătratul iuțelii.【Întrebarea】Când propozițiile ア〜オ sunt așezate astfel încât textul să aibă sens, care este ordinea corectă?
イ→エ→オ→ア→ウ
エ→イ→ア→オ→ウ
エ→イ→オ→ア→ウ
エ→ア→オ→イ→ウ
Răspuns corectC. エ→イ→オ→ア→ウ
Ordinea corectă este エ→イ→オ→ア→ウ. エ deschide subiectul, deci stă în frunte. „Această distanță parcursă” din イ reia „se mai duce o bucată” din エ. „Lungirea” din オ reia „se lungește brusc” din イ. „Fiindcă lucrează la pătrat” din ア reia „proporțională cu pătratul” din オ. ウ este concluzia cu „astfel”, deci stă la sfârșit. Variantele greșite schimbă câte o verigă a lanțului: dacă ア este adus în față, „pătratul” nu a apărut încă; dacă イ este pus în frunte, „această distanță parcursă” rămâne fără punct de trimitere.
Î15 | Spațiu liber: cauza
【Textul】În acest oraș s-au ținut lanț anii cu ploi puține. (Spațiul liber), aici s-au construit din vechime numeroase iazuri pentru agricultură.【Întrebarea】Care cuvânt se potrivește cel mai bine în spațiul liber?
しかし (shikashi, însă)
たとえば (tatoeba, de exemplu)
ところで (tokorode, apropo)
そのため (sono tame, de aceea)
Răspuns corectD. そのため (sono tame, de aceea)
Înainte stă cauza, „ploile puține”, iar după stă urmarea, „s-au construit iazuri”: se potrivește deci conectivul consecutiv そのため (sono tame, de aceea). Cu しかし cele două părți ar trebui să se contrazică, dar nu se contrazic. Cu たとえば iazurile ar deveni un exemplu al ploilor puține, ceea ce nu are sens. ところで schimbă subiectul, iar aici discuția continuă.
Î16 | Spațiu liber: opoziția
【Textul】Pentru acest plan s-a pus timp îndeajuns în pregătiri. (Spațiul liber), în ziua cu pricina lucrurile nu au mers după voie.【Întrebarea】Care cuvânt se potrivește cel mai bine în spațiul liber?
さらに (sarani, în plus)
だから (dakara, de aceea)
つまり (tsumari, adică)
しかし (shikashi, însă)
Răspuns corectD. しかし (shikashi, însă)
Dacă pregătirea a fost temeinică, te aștepți ca totul să meargă bine; partea a doua contrazice această așteptare, deci se potrivește adversativul しかし (shikashi, însă). だから face din prima parte cauză și din a doua urmare, iar aici direcția este inversă. つまり este o reformulare, さらに un adaos — amândouă se folosesc când cele două părți merg în aceeași direcție.
Î17 | Spațiu liber: reformularea
【Textul】Acest aparat funcționează fără să folosească electricitate. (Spațiul liber), asta înseamnă că nu are nevoie nici de baterii, nici de priză.【Întrebarea】Care cuvânt se potrivește cel mai bine în spațiul liber?
しかし (shikashi, însă)
たとえば (tatoeba, de exemplu)
つまり (tsumari, adică)
なぜなら (nazenara, fiindcă)
Răspuns corectC. つまり (tsumari, adică)
Partea a doua spune același lucru cu alte cuvinte și se încheie cu formula „asta înseamnă că”: din această potrivire se vede că intră reformularea つまり (tsumari, adică). Cu しかし părțile ar trebui să se contrazică, dar conținutul este același. Cu たとえば partea a doua ar trebui să fie un exemplu concret, iar cu なぜなら fraza s-ar încheia cu „pentru că”.
Î18 | Spațiu liber: exemplificarea
【Textul】În jurul nostru există hârtie care nu se rupe ușor nici udată. (Spațiul liber), hârtia sintetică folosită la hărți și la etichetele de preț este de acest fel.【Întrebarea】Care cuvânt se potrivește cel mai bine în spațiul liber?
たとえば (tatoeba, de exemplu)
つまり (tsumari, adică)
ところが (tokoroga, numai că)
したがって (shitagatte, prin urmare)
Răspuns corectA. たとえば (tatoeba, de exemplu)
Prima parte este o lămurire generală, a doua un obiect concret, deci intră exemplificarea たとえば (tatoeba, de exemplu). În plus, partea a doua se încheie cu „este de acest fel”, forma tipică prin care se dă un exemplu la o afirmație generală. したがって introduce o urmare, ところが o răsturnare, つまり o reformulare — niciunul nu aduce un exemplu.
Î19 | Spațiu liber: motivul
【Textul】Când urci pe munte, e mai bine să iei cu tine o haină groasă chiar și vara. (Spațiul liber), cu cât altitudinea crește, cu atât temperatura scade.【Întrebarea】Care cuvânt se potrivește cel mai bine în spațiul liber?
なぜなら (nazenara, fiindcă)
そのうえ (sonoue, pe deasupra)
それでも (soredemo, chiar și așa)
たとえば (tatoeba, de exemplu)
Răspuns corectA. なぜなら (nazenara, fiindcă)
Partea a doua dă temeiul sfatului din prima parte — în original ea se încheie cu formula „pentru că” (karadearu), care cere perechea なぜなら (nazenara, fiindcă). Potrivirea cu sfârșitul frazei este cheia. それでも este concesiv, たとえば aduce un exemplu, そのうえ un adaos — niciunul nu face pereche cu „pentru că”.
Î20 | Spațiu liber: mushiro
【Textul】Acest procedeu nu este făcut ca să iuțească lucrul. (Spațiul liber), este făcut ca să ridice siguranța, punând timp la bătaie.【Întrebarea】Care cuvânt se potrivește cel mai bine în spațiul liber?
だから (dakara, de aceea)
たとえば (tatoeba, de exemplu)
なぜなら (nazenara, fiindcă)
むしろ (mushiro, mai degrabă)
Răspuns corectD. むしろ (mushiro, mai degrabă)
Prima parte neagă („nu este…”), a doua îndreaptă afirmația („este…”): este relația de corectare în care intră むしろ (mushiro, mai degrabă). Această pereche de forme merită ținută minte ca atare. だから leagă o cauză de o urmare, なぜなら aduce un temei, たとえば un exemplu — niciunul nu servește la îndreptarea unei negații.
Î21 | Spațiu liber: comparația
【Textul】La dicționarul pe hârtie, vecinătățile cuvântului căutat îți cad de la sine sub ochi. (Spațiul liber), dicționarul electronic arată iute doar cuvântul căutat.【Întrebarea】Care cuvânt se potrivește cel mai bine în spațiul liber?
なぜなら (nazenara, fiindcă)
つまり (tsumari, adică)
だから (dakara, de aceea)
一方 (ippō, pe de altă parte)
Răspuns corectD. 一方 (ippō, pe de altă parte)
Sunt puse alături două lucruri, dicționarul pe hârtie și cel electronic, și li se compară însușirile: intră deci 一方 (ippō, pe de altă parte). Cele două părți nu sunt cauză și urmare, deci だから nu se potrivește; a doua nu este nici o reformulare a primei, deci nici つまり. Cu なぜなら fraza ar trebui să se încheie cu „pentru că”.
Î22 | Spațiu liber: adaosul
【Textul】Această unealtă este ușoară și lesne de purtat. (Spațiul liber), având puține piese, și întreținerea ei este simplă.【Întrebarea】Care cuvânt se potrivește cel mai bine în spațiul liber?
そのうえ (sonoue, pe deasupra)
つまり (tsumari, adică)
たとえば (tatoeba, de exemplu)
しかし (shikashi, însă)
Răspuns corectA. そのうえ (sonoue, pe deasupra)
Și înainte, și după sunt înșirate calități care merg în aceeași direcție, iar partea a doua mai adaugă una: intră deci adaosul そのうえ (sonoue, pe deasupra). Cu しかし cele două calități ar ajunge să se bată cap în cap, ceea ce sună nefiresc. Cu たとえば partea a doua ar trebui să fie un exemplu al celei dintâi, dar întreținerea simplă nu este un exemplu al purtatului lesne.
Î23 | Spațiu liber: restricția
【Textul】Această instituție poate fi folosită de oricine. (Spațiul liber), numai pentru folosirea mașinilor-unelte este nevoie de înscriere prealabilă.【Întrebarea】Care cuvânt se potrivește cel mai bine în spațiul liber?
ただし (tadashi, numai că)
たとえば (tatoeba, de exemplu)
だから (dakara, de aceea)
つまり (tsumari, adică)
Răspuns corectA. ただし (tadashi, numai că)
Față de „poate fi folosită de oricine”, partea a doua pune o condiție de excepție, „doar în acest caz”: intră restricția ただし (tadashi, numai că). Cu だから prima parte ar fi cauză și a doua urmare, dar nevoia de înscriere nu este urmarea faptului că oricine poate intra. つまり este reformulare, たとえば exemplu — niciunul nu arată o excepție.
Î24 | Spațiu liber: concesia
【Textul】Precizia prognozei meteo crește an de an. (Spațiul liber), nu înseamnă că prognoza a încetat cu totul să mai dea greș.【Întrebarea】Care cuvânt se potrivește cel mai bine în spațiul liber?
だから (dakara, de aceea)
つまり (tsumari, adică)
それでも (soredemo, chiar și așa)
たとえば (tatoeba, de exemplu)
Răspuns corectC. それでも (soredemo, chiar și așa)
Așteptarea că, dacă precizia crește, prognoza nu mai dă greș este tăgăduită de partea a doua. Forma care recunoaște prima parte și spune apoi contrariul este それでも (soredemo, chiar și așa). Cu だから direcția s-ar întoarce pe dos, cu つまり n-ar fi o reformulare, iar cu たとえば partea a doua nu este un exemplu.
Î25 | Două spații libere 1
【Textul】Semnele de pe hartă sunt o iscusință prin care pe o foaie mărginită se așază multe informații. (Spațiul A), școlile și spitalele sunt arătate prin desene, iar locul lor se cunoaște fără să se scrie litere. (Spațiul B), celui care nu cunoaște înțelesul semnelor, acea informație nu-i ajunge.【Întrebarea】Care combinație de cuvinte se potrivește cel mai bine în spațiile A și B?
A たとえば (tatoeba, de exemplu) / B だから (dakara, de aceea)
A つまり (tsumari, adică) / B だから (dakara, de aceea)
A たとえば (tatoeba, de exemplu) / B しかし (shikashi, însă)
A しかし (shikashi, însă) / B たとえば (tatoeba, de exemplu)
Răspuns corectC. A たとえば (tatoeba, de exemplu) / B しかし (shikashi, însă)
După A urmează vorba despre semne concrete, școli și spitale, deci este o exemplificare a afirmației generale dinainte: たとえば. După B stă „informația nu-i ajunge”, care răstoarnă firul dinainte, al folosului semnelor, deci adversativul しかし. Dacă la A se pune しかし, părțile nu se contrazic, deci e greșit; dacă la B se pune だから, din folosul semnelor s-ar trage drept urmare că informația nu ajunge, ceea ce nu se leagă.
Î26 | Două spații libere 2
【Textul】Dacă te scoli în fiecare zi la aceeași oră, trupul ajunge să se trezească de la sine la ora hotărâtă. (Spațiul A), dacă în zilele libere muți mult orele vieții de zi cu zi, această lucrare se strică. (Spațiul B), și în zilele libere e mai bine ca ora sculării să nu fie schimbată prea mult.【Întrebarea】Care combinație de cuvinte se potrivește cel mai bine în spațiile A și B?
A だから (dakara, de aceea) / B ところが (tokoroga, numai că)
A つまり (tsumari, adică) / B ところが (tokoroga, numai că)
A ところが (tokoroga, numai că) / B たとえば (tatoeba, de exemplu)
A ところが (tokoroga, numai că) / B だから (dakara, de aceea)
Răspuns corectD. A ところが (tokoroga, numai că) / B だから (dakara, de aceea)
După A stă „se strică”, potrivnic celor dinainte despre rânduirea ritmului trupului, deci adversativul ところが. După B stă sfatul „mai bine să nu fie schimbată”, tras drept urmare din stricarea rânduielii, deci consecutivul だから. Dacă la A se pune だから, stricarea ar deveni urmarea rânduirii, ceea ce se bate cap în cap. Dacă la B se pune たとえば, sfatul ar deveni un exemplu al stricării.
Î27 | Două spații libere 3
【Textul】Însemnările electronice țin mai puțin loc decât hârtia și se caută mai repede în ele. (Spațiul A), dacă aparatul nu le mai poate citi, nu mai ajungi la cuprinsul lor. (Spațiul B), însemnările de preț e bine să fie păstrate în mai multe forme deodată.【Întrebarea】Care combinație de cuvinte se potrivește cel mai bine în spațiile A și B?
A しかし (shikashi, însă) / B つまり (tsumari, adică)
A しかし (shikashi, însă) / B そこで (sokode, drept care)
A そこで (sokode, drept care) / B しかし (shikashi, însă)
A つまり (tsumari, adică) / B そこで (sokode, drept care)
Răspuns corectB. A しかし (shikashi, însă) / B そこで (sokode, drept care)
Înaintea lui A stau calitățile însemnărilor electronice, după el un neajuns, deci adversativul しかし. După B urmează măsura luată în fața acelui neajuns, deci intră そこで. Dacă la A se pune そこで, neajunsul ar deveni o măsură luată în urma calităților, ceea ce nu se leagă. Dacă la B se pune つまり, măsura ar deveni o simplă reformulare a neajunsului.
Î28 | Segmente: numele orașului
【Începutul propoziției】「私は」 (watashi wa, „eu”, așezat ca temă prin particula は)【ア】住んでいる (sunde iru, „locuiește”)【イ】兄が (ani ga, „fratele meu mai mare”, marcat ca subiect prin が)【ウ】町の (machi no, „al orașului”, cu particula の)【エ】名前を (namae o, „numele”, marcat ca obiect prin を)【オ】覚えた (oboeta, „am reținut”)【Întrebarea】După începutul 私は trebuie folosite toate segmentele ア〜オ pentru a alcătui o propoziție cu sens. Care este ordinea corectă?
イ→エ→ウ→ア→オ
ア→イ→ウ→エ→オ
イ→ア→ウ→エ→オ
イ→ア→エ→ウ→オ
Răspuns corectC. イ→ア→ウ→エ→オ
Propoziția care se alcătuiește este 私は兄が住んでいる町の名前を覚えた, „am reținut numele orașului în care locuiește fratele meu”. Tema cu は nu se pune înăuntrul părții care lămurește un substantiv, deci 私は se leagă de predicatul final 覚えた. Atunci 兄が este subiectul dinăuntrul părții lămuritoare și se leagă de verbul intranzitiv 住んでいる. 住んでいる lămurește 町 („orașul”), 町の lămurește 名前 („numele”), iar 名前を este obiectul lui 覚えた. Fiindcă 住んでいる este intranzitiv și nu poate primi obiect, orice așezare care îl face predicat final nu se susține.
Î29 | Segmente: firma
【Începutul propoziției】「彼は」 (kare wa, „el”, așezat ca temă prin particula は)【ア】会社の (kaisha no, „al firmei”, cu particula の)【イ】知らなかった (shiranakatta, „nu știa”)【ウ】父が (chichi ga, „tatăl”, marcat ca subiect prin が)【エ】場所を (basho o, „locul”, marcat ca obiect prin を)【オ】勤めている (tsutomete iru, „lucrează”)【Întrebarea】După începutul 彼は trebuie folosite toate segmentele ア〜オ pentru a alcătui o propoziție cu sens. Care este ordinea corectă?
ウ→オ→エ→ア→イ
オ→ウ→ア→エ→イ
ウ→エ→ア→オ→イ
ウ→オ→ア→エ→イ
Răspuns corectD. ウ→オ→ア→エ→イ
Propoziția care se alcătuiește este 彼は父が勤めている会社の場所を知らなかった, „el nu știa locul firmei la care lucrează tatăl său”. 彼は este tema propoziției principale și se leagă de predicatul 知らなかった, iar 父が este subiectul părții lămuritoare și se leagă de verbul intranzitiv 勤めている. 勤めている lămurește 会社 („firma”), 会社の lămurește 場所 („locul”), iar 場所を este obiectul lui 知らなかった. Fiindcă 勤めている nu primește complement cu を, nu poate fi pus la sfârșit.
Î30 | Segmente: harta satului
【Începutul propoziției】「私たちは」 (watashitachi wa, „noi”, așezat ca temă prin particula は)【ア】村の (mura no, „al satului”, cu particula の)【イ】見つけた (mitsuketa, „am găsit”)【ウ】地図を (chizu o, „harta”, marcată ca obiect prin を)【エ】祖父が (sofu ga, „bunicul”, marcat ca subiect prin が)【オ】育った (sodatta, „a crescut”)【Întrebarea】După începutul 私たちは trebuie folosite toate segmentele ア〜オ pentru a alcătui o propoziție cu sens. Care este ordinea corectă?
エ→オ→ア→ウ→イ
エ→ウ→ア→オ→イ
エ→オ→ウ→ア→イ
オ→エ→ア→ウ→イ
Răspuns corectA. エ→オ→ア→ウ→イ
Propoziția care se alcătuiește este 私たちは祖父が育った村の地図を見つけた, „noi am găsit harta satului în care a crescut bunicul”. 私たちは este tema legată de predicatul 見つけた, iar 祖父が este subiectul părții lămuritoare, legat de 育った. 育った lămurește 村 („satul”), 村の lămurește 地図 („harta”), iar 地図を este obiectul lui 見つけた. Fiindcă 育った este intranzitiv și nu primește obiect, așezarea lui la sfârșitul propoziției nu se susține.
Î31 | Segmente: al patrulea
【Începutul propoziției】「店員は」 (ten'in wa, „vânzătorul”, așezat ca temă prin particula は)【ア】並んでいる (narande iru, „stau la rând”)【イ】客が (kyaku ga, „clienții”, marcați ca subiect prin が)【ウ】列の (retsu no, „al șirului”, cu particula の)【エ】人数を (ninzū o, „numărul de oameni”, marcat ca obiect prin を)【オ】数えた (kazoeta, „a numărat”)【Întrebarea】După începutul 店員は trebuie folosite toate segmentele ア〜オ pentru a alcătui o propoziție cu sens. Care segment vine pe locul al patrulea?
エ
イ
オ
ア
Răspuns corectA. エ
Propoziția care se alcătuiește este 店員は客が並んでいる列の人数を数えた, „vânzătorul a numărat câți oameni sunt în șirul în care stau la rând clienții”, iar ordinea este イ→ア→ウ→エ→オ. Prin urmare al patrulea este エ. 店員は este tema propoziției principale, legată de 数えた, iar 客が este subiectul verbului intranzitiv 並んでいる. 並んでいる lămurește 列 („șirul”), 列の lămurește 人数 („numărul de oameni”), iar 人数を este obiectul lui 数えた.
Î32 | Segmente: școala
【Începutul propoziției】「先生は」 (sensei wa, „profesorul”, așezat ca temă prin particula は)【ア】歴史を (rekishi o, „istoria”, marcată ca obiect prin を)【イ】生徒が (seito ga, „elevii”, marcați ca subiect prin が)【ウ】話した (hanashita, „a povestit”)【エ】通っている (kayotte iru, „frecventează”)【オ】学校の (gakkō no, „al școlii”, cu particula の)【Întrebarea】După începutul 先生は trebuie folosite toate segmentele ア〜オ pentru a alcătui o propoziție cu sens. Care este ordinea corectă?
イ→エ→オ→ア→ウ
イ→エ→ア→オ→ウ
イ→ア→オ→エ→ウ
エ→イ→オ→ア→ウ
Răspuns corectA. イ→エ→オ→ア→ウ
Propoziția care se alcătuiește este 先生は生徒が通っている学校の歴史を話した, „profesorul a povestit istoria școlii pe care o frecventează elevii”. 先生は este tema propoziției principale, legată de predicatul 話した, iar 生徒が este subiectul verbului intranzitiv 通っている. 通っている lămurește 学校 („școala”), 学校の lămurește 歴史 („istoria”), iar 歴史を este obiectul lui 話した. Fiindcă 通っている nu primește complement cu を, nu poate sta la sfârșit, iar ordinea se hotărăște într-un singur fel.
Î33 | Segmente: fotografia muntelui
【Începutul propoziției】「姉は」 (ane wa, „sora mea mai mare”, așezată ca temă prin particula は)【ア】撮った (totta, „a fotografiat”)【イ】残っている (nokotte iru, „a rămas”)【ウ】雪が (yuki ga, „zăpada”, marcată ca subiect prin が)【エ】山の (yama no, „al muntelui”, cu particula の)【オ】写真を (shashin o, „fotografia”, marcată ca obiect prin を)【Întrebarea】După începutul 姉は trebuie folosite toate segmentele ア〜オ pentru a alcătui o propoziție cu sens. Care este ordinea corectă?
イ→ウ→エ→オ→ア
ウ→オ→エ→イ→ア
ウ→イ→オ→エ→ア
ウ→イ→エ→オ→ア
Răspuns corectD. ウ→イ→エ→オ→ア
Propoziția care se alcătuiește este 姉は雪が残っている山の写真を撮った, „sora mea a fotografiat muntele pe care a mai rămas zăpadă”. 姉は este tema propoziției principale, legată de 撮った, iar 雪が este subiectul verbului intranzitiv 残っている. 残っている lămurește 山 („muntele”), 山の lămurește 写真 („fotografia”), iar 写真を este obiectul lui 撮った. Fiindcă 残っている nu poate primi obiect, o așezare precum 写真を残っている nu se susține.
Î34 | Segmente: umbrela
【Începutul propoziției】「私は」 (watashi wa, „eu”, așezat ca temă prin particula は)【ア】貸して (kashite, „împrumutând”, formă -te a verbului „a împrumuta cuiva”)【イ】傘を (kasa o, „umbrela”, marcată ca obiect prin を)【ウ】友人が (yūjin ga, „prietenul”, marcat ca subiect prin が)【エ】返した (kaeshita, „am înapoiat”)【オ】くれた (kureta, „mi-a făcut binele de a…”, verb auxiliar)【Întrebarea】După începutul 私は trebuie folosite toate segmentele ア〜オ pentru a alcătui o propoziție cu sens. Care este ordinea corectă?
ウ→ア→イ→オ→エ
ウ→ア→オ→イ→エ
ウ→イ→オ→ア→エ
ア→ウ→オ→イ→エ
Răspuns corectB. ウ→ア→オ→イ→エ
Propoziția care se alcătuiește este 私は友人が貸してくれた傘を返した, „am înapoiat umbrela pe care prietenul mi-a împrumutat-o”. 貸して și verbul auxiliar くれた sunt o pereche de nedespărțit: împreună alcătuiesc un singur predicat care lămurește 傘 („umbrela”). Fiindcă くれる cere ca subiect pe altcineva decât vorbitorul, nu se poate spune 私は…貸してくれた cu 私は drept subiect. Prin urmare subiectul părții lămuritoare este negreșit 友人が, iar 傘を este obiectul predicatului principal 返した.
Î35 | Segmente: al doilea
【Începutul propoziției】「担当者は」 (tantōsha wa, „responsabilul”, așezat ca temă prin particula は)【ア】会場の (kaijō no, „al sălii”, cu particula の)【イ】作った (tsukutta, „a întocmit”)【ウ】利用者が (riyōsha ga, „utilizatorii”, marcați ca subiect prin が)【エ】集まる (atsumaru, „se adună”)【オ】見取り図を (mitorizu o, „schița”, marcată ca obiect prin を)【Întrebarea】După începutul 担当者は trebuie folosite toate segmentele ア〜オ pentru a alcătui o propoziție cu sens. Care segment vine pe locul al doilea?
ウ
ア
エ
オ
Răspuns corectC. エ
Propoziția care se alcătuiește este 担当者は利用者が集まる会場の見取り図を作った, „responsabilul a întocmit schița sălii în care se adună utilizatorii”, iar ordinea este ウ→エ→ア→オ→イ. Prin urmare al doilea este エ. 担当者は este tema propoziției principale, legată de 作った, iar 利用者が este subiectul verbului intranzitiv 集まる. 集まる lămurește 会場 („sala”), 会場の lămurește 見取り図 („schița”), iar 見取り図を este obiectul lui 作った. Fiindcă 集まる nu primește obiect, nu poate sta la sfârșit.
Exersare: rezolvați întrebările de pe această pagină
Acesta este un instrument de exersare cu întrebări în ordine aleatorie (funcționează când JavaScript este activat). Puteți citi oricum toate întrebările și explicațiile de mai sus.
* Explicațiile sunt informații în scop de studiu. Tematica și sistemul examenelor se schimbă de la an la an, așa că verificați întotdeauna anunțurile oficiale ale organizatorului examenului.
Această pagină este o traducere a textului original în japoneză. Dacă traducerea diferă de original, prevalează versiunea în japoneză. Vedeți originalul în japoneză