Medicamente pentru alergii, nas și ochi

Care dintre următoarele afirmații despre acțiunea componentelor antihistaminice din medicamentele antialergice de uz intern este corectă?

1. Acționează prin stimularea sistemului nervos simpatic, constrângând vasele mucoasei nazale, ameliorând astfel congestia și umflarea acesteia.
2. Acționează prin suprimarea eliberării propriu-zise de histamină din mastocite.
3. Acționează prin împiedicarea histaminei eliberate din mastocite să reacționeze cu receptorul său, suprimând astfel acțiunea histaminei.
4. Acționează prin suprimarea funcției sistemului nervos parasimpatic, suprimând secreția nazală și strănutul.

Care dintre următoarele afirmații despre mecanismul de apariție a alergiei (reacției de hipersensibilitate) este corectă?

1. Histamina eliberată din mastocite, reacționând cu receptorul său, produce constricție vasculară și scăderea permeabilității vasculare, considerându-se că provoacă astfel simptome alergice precum urticaria.
2. Urticaria apare exclusiv prin contactul cu un alergen, neputând apărea prin stimuli fizici asupra pielii, precum în cazul urticariei la frig sau al urticariei solare.
3. Ce substanțe devin alergeni este comun tuturor persoanelor, iar mai multe substanțe nu pot deveni simultan alergeni.
4. Când un alergen pătrunde în organism, imunoglobulina (anticorpul) care îl recunoaște specific stimulează mastocitele, ducând la eliberarea unor substanțe precum histamina și prostaglandinele.

Care dintre următoarele afirmații despre medicamentele de uz intern ce conțin componente antihistaminice este incorectă?

1. Componentele antihistaminice nu prezintă acțiune anticolinergică, motiv pentru care nu pot apărea efecte secundare precum dificultatea la urinare sau uscăciunea gurii.
2. Histamina joacă un rol în menținerea și reglarea stării de veghe, la nivelul unei zone din partea inferioară a creierului implicată puternic în somn și veghe, iar atunci când această funcție este suprimată de componentele antihistaminice, apare somnolența.
3. După administrare, trebuie evitată conducerea unui vehicul sau operarea utilajelor.
4. Pentru componentele ce conțin difenhidramină, o parte din difenhidramina absorbită trece în laptele matern, existând riscul de a provoca comă la sugar.

Care dintre următoarele persoane NU se numără, conform Ghidului, printre cele care trebuie să evite utilizarea medicamentelor antirinitice de uz intern ce conțin clorhidrat de pseudoefedrină?

1. Persoanele diagnosticate cu disfuncție tiroidiană
2. Persoanele cu simptome de dificultate la urinare cauzate de hipertrofie de prostată
3. Persoanele diagnosticate cu hipertensiune arterială
4. Persoanele diagnosticate cu anemie

Care dintre următoarele afirmații despre clorhidratul de pseudoefedrină este corectă?

1. Comparativ cu alți agoniști adrenergici, are o acțiune mai puternică asupra sistemului nervos central, putând produce ca efecte secundare insomnie sau hipersensibilitate nervoasă.
2. Utilizarea concomitentă de către persoanele aflate în tratament cu inhibitori ai monoaminooxidazei, precum clorhidratul de selegilină, nu favorizează apariția efectelor secundare.
3. Este o componentă fără potențial de dependență, motiv pentru care utilizarea prelungită nu prezintă niciun risc de a duce la dependență de medicamente.
4. Stimulează sistemul nervos parasimpatic, dilatând vasele mucoasei nazale, ameliorând astfel congestia și umflarea acesteia.

Care dintre următoarele afirmații despre componentele anticolinergice conținute în medicamentele antirinitice de uz intern este corectă?

1. Suprimă secreția de mucus de la nivelul glandelor mucoasei nazale, suprimând totodată funcția sistemului nervos parasimpatic ce transmite stimulii din interiorul cavității nazale, ameliorând astfel secreția nazală și strănutul.
2. Belladonna este o plantă erbacee din familia Asteraceae, al cărei spic floral conține un alcaloid ce intensifică funcția sistemului nervos parasimpatic.
3. Iodura de izopropamidă este considerată o componentă adrenergică ce stimulează sistemul nervos simpatic, constrângând vasele mucoasei nazale, ameliorând astfel congestia și umflarea acesteia.
4. Componentele anticolinergice ameliorează simptomele de rinită, precum secreția nazală, strănutul sau înfundarea nasului, prin suprimarea eliberării propriu-zise de histamină din mastocite.

Care dintre următoarele afirmații despre formulele Kampo indicate persoanelor cu simptome predominant nazale este corectă?

1. Shōseiryūtō (小青竜湯, Shōseiryūtō) este o formulă Kampo ce conține Ephedra, dar nu conține licoriciu ca plantă constitutivă, fiind indicată pentru persoane cu simptome predominant nazale.
2. Shin'iseihaitō (辛夷清肺湯, Shin'iseihaitō) este o formulă Kampo ce conține licoriciu ca plantă constitutivă.
3. Kakkontōkasenkyūshin'i (葛根湯加川芎辛夷, Kakkontōkasenkyūshin'i) conține Ephedra ca plantă constitutivă, fiind indicat pentru persoane cu forță fizică relativ bună, pentru înfundarea nasului, sinuzită (inflamația sinusurilor paranazale) și rinită cronică.
4. Keigairengyōtō (荊芥連翹湯, Keigairengyōtō) este o formulă Kampo indicată nu pentru persoanele cu simptome predominant nazale, ci pentru cele cu simptome cutanate, fiind utilizată pentru simptomele de acnee.

Care dintre următoarele formule Kampo este indicată pentru persoane cu forță fizică moderată sau mai mică, friguroase, cu piele uscată, pentru eczemă sau dermatită (cu secreție redusă) și mâncărime?

1. Injinkōtō (茵蔯蒿湯, Injinkōtō)
2. Jūmihaidokutō (十味敗毒湯, Jūmihaidokutō)
3. Shōfūsan (消風散, Shōfūsan)
4. Tōkiin'shi (当帰飲子, Tōkiin'shi)

Care dintre următoarele afirmații despre interacțiuni și recomandarea consultului medical pentru medicamentele antialergice de uz intern este incorectă?

1. Precum în cazul medicamentelor antialergice și al spray-urilor nazale antirinitice, este posibil ca aceleași componente sau componente cu acțiune similară să se regăsească atât în medicamentele de uz intern, cât și în cele de uz extern, motiv pentru care este necesară atenție.
2. Printre medicamentele OTC (inclusiv formulele Kampo) nu se numără niciunul destinat tratamentului eczemei cronice cauzate de dermatita atopică.
3. Dacă nu se observă ameliorarea simptomelor după 5–6 zile de utilizare, este necesar un consult medical sau o măsură similară.
4. Medicamentele antialergice OTC au drept scop îmbunătățirea constituției, motiv pentru care este de dorit continuarea utilizării pe termen lung chiar dacă nu se observă ameliorarea simptomelor.

Care dintre următoarele afirmații despre rinită și sinuzită este corectă?

1. Rinita acută este o inflamație a mucoasei nazale provocată de o reacție de hipersensibilitate la alergeni, precum praful de casă sau polenul.
2. Spray-urile nazale antirinitice OTC acoperă atât rinita acută, cât și forme cronice de sinuzită, precum sinuzita purulentă.
3. Dintre formele de rinită alergică, cea provocată de polenul de cedru japonez etc. ca alergen este numită în general «sinuzită purulentă» (蓄膿症, chikunōshō).
4. Sinuzita este o afecțiune în care inflamația mucoasei nazale se extinde și la sinusurile paranazale, forma cronică fiind numită în general «sinuzită purulentă» (蓄膿症, chikunōshō).

Care dintre următoarele afirmații despre spray-urile nazale ce conțin componente adrenergice este corectă?

1. Clorhidratul de nafazolină este o componentă ce stimulează sistemul nervos parasimpatic, constrângând vasele mucoasei nazale, ameliorând astfel înfundarea nasului și simptomele de rinită.
2. Congestia secundară apare din cauza intensificării excesive a constricției vaselor mucoasei nazale, ca urmare a utilizării excesive a spray-urilor nazale ce conțin componente adrenergice.
3. Dacă sunt utilizate excesiv, vasele mucoasei nazale devin insensibile la stimul, iar acestea se dilată, provocând invers congestie secundară, ceea ce tinde să agraveze înfundarea nasului.
4. Deoarece spray-ul nazal este aplicat local în cavitatea nazală, componenta sa nu poate fi niciodată absorbită prin vasele mucoasei nazale, producând efecte sistemice.

Care dintre următoarele afirmații despre componentele adrenergice conținute în spray-urile nazale antirinitice este incorectă?

1. Se utilizează componente adrenergice precum clorhidratul de nafazolină, clorhidratul de fenilefrină, clorhidratul de tetrahidrozolină etc.
2. Componenta poate fi absorbită prin vasele care traversează mucoasa nazală, pătrunzând ușor în circulația sanguină și putând produce efecte sistemice.
3. Fiind un medicament aplicat local, chiar și o utilizare excesivă nu poate agrava înfundarea nasului.
4. Ameliorează congestia și umflarea mucoasei nazale prin stimularea sistemului nervos simpatic, constrângând vasele care traversează mucoasa nazală.

Care dintre următoarele afirmații despre cromoglicatul disodic conținut în spray-urile nazale este corectă?

1. Ameliorează simptomele de rinită prin împiedicarea histaminei eliberate din mastocite să reacționeze cu receptorul său.
2. Nu se cunosc efecte secundare grave, motiv pentru care poate fi utilizat fără consultare chiar și de persoanele aflate în tratament pentru alergie într-o instituție medicală.
3. Este eficient și pentru rinita sau sinuzita de natură nealergică.
4. Prezintă acțiune de suprimare a eliberării de histamină din mastocite, fiind de regulă asociat cu o componentă antihistaminică.

Care dintre următoarele afirmații despre componentele dezinfectante conținute în spray-urile nazale este corectă?

1. Clorura de benzalconiu este o componentă tensioactivă anionică, adăugată cu scopul de a menține curățenia mucoasei nazale, prevenind infecția bacteriană secundară.
2. Clorura de cetilpiridiniu prezintă acțiune dezinfectantă amplă nu doar asupra unor bacterii comune (streptococ, stafilococ auriu etc.) și fungi, ci și asupra bacilului tuberculozei și virusurilor.
3. Componentele dezinfectante sunt adăugate cu scopul de a constrânge vasele mucoasei nazale, ameliorând congestia și umflarea acesteia.
4. Clorura de benzalconiu, clorura de benzetoniu etc. prezintă acțiune dezinfectantă asupra unor bacterii comune (streptococ, stafilococ auriu) sau fungi precum Candida.

Care dintre următoarele afirmații despre utilizarea spray-urilor nazale antirinitice este incorectă?

1. Deoarece după pulverizare poate exista un reflux odată cu secreția nazală, este bine să se sufle bine nasul înainte de utilizare.
2. Pentru a preveni contaminarea, recipientul trebuie să evite, pe cât posibil, contactul direct cu nasul.
3. După utilizare, partea care a intrat în contact cu nasul trebuie ștearsă cu un șervețel curat, iar recipientul trebuie păstrat întotdeauna cu capacul închis.
4. Este permisă utilizarea comună a aceluiași spray nazal între membrii aceleiași familii.

Care dintre următoarele corespondențe între componentele spray-urilor nazale antirinitice și scopul lor este corectă?

1. Dipotasiul glicirizinat este adăugat cu scopul de a constrânge vasele mucoasei nazale, ameliorând înfundarea nasului.
2. Fumaratul de ketotifen este adăugat ca și componentă anestezică locală.
3. Lidocaina este o componentă anestezică locală adăugată cu scopul de a suprima hipersensibilitatea, durerea și mâncărimea mucoasei nazale.
4. Maleatul de clorfeniramină este o componentă dezinfectantă adăugată cu scopul de a preveni infecția bacteriană secundară.

Care dintre următoarele afirmații despre recomandarea consultului medical pentru spray-urile nazale antirinitice este corectă?

1. Deoarece spray-ul nazal antirinitic acționează exclusiv local, în interiorul cavității nazale, utilizarea sa prelungită nu poate influența niciun organ în afara nasului.
2. Dacă nu se observă ameliorarea simptomelor după aproximativ 3 zile de utilizare, este necesar, în loc să se continue utilizarea nediscernută, un consult la o instituție medicală (secția de otorinolaringologie) sau o măsură similară.
3. Spray-urile nazale antirinitice OTC acoperă și formele cronice de sinuzită, precum sinuzita purulentă.
4. Chiar dacă mucoasa nazală este umflată, formând o excrescență (polip nazal), este adecvată abordarea acestuia cu ajutorul unui spray nazal OTC.

Care dintre următoarele afirmații despre medicamentele oftalmologice OTC este corectă?

1. Picăturile de ochi obișnuite au drept scop exclusiv suplinirea componentelor lacrimale, nefiind adăugate niciodată componente care ameliorează oboseala oculară, mâncărimea sau congestia conjunctivală.
2. Soluțiile de spălat ochii nu utilizează componente lacrimale, conținând exclusiv componente antiinflamatoare și antihistaminice.
3. Picăturile de ochi antibacteriene conțin o componentă antibacteriană, fiind utilizate pentru conjunctivită (ochi roșu epidemic), orjelet sau blefarită.
4. Lacrimile artificiale au drept scop, prin adăugarea unei componente antibacteriene, ameliorarea conjunctivitei (ochi roșu epidemic), a orjeletului sau a blefaritei (inflamația marginii pleoapei).

Care dintre următoarele afirmații despre metoda de instilare a picăturilor de ochi este corectă?

1. Soluția instilată poate curge în cavitatea nazală și poate fi absorbită prin mucoasa nazală sau prin gât, dar aceasta nu poate provoca niciodată efecte secundare.
2. Volumul sacului conjunctival este de aproximativ 50 μL, mai mare decât cantitatea unei picături, de aproximativ 30 μL, motiv pentru care este permisă instilarea mai multor picături odată.
3. O singură picătură are un efect insuficient, fiind de dorit instilarea mai multor picături odată.
4. Cantitatea unei picături de soluție este de aproximativ 50 μL, în timp ce volumul sacului conjunctival este de aproximativ 30 μL, motiv pentru care instilarea mai multor picături odată nu sporește efectul.

Care dintre următoarele afirmații despre utilizarea picăturilor de ochi este incorectă?

1. Termenul de valabilitate indicat pe recipientul picăturilor de ochi este valabil pentru păstrarea în stare nedeschisă.
2. Dacă, după instilare, se închid ochii pentru un timp și se apasă totodată colțul intern al ochiului, se poate preveni scurgerea soluției în cavitatea nazală, aceasta fiind considerată o metodă eficientă.
3. Chiar dacă picăturile de ochi sunt folosite de o altă persoană, este permisă utilizarea în comun, atât timp cât vârful recipientului nu este atins direct.
4. Dacă vârful recipientului atinge pleoapa sau genele în timpul instilării, aceasta poate cauza contaminarea soluției cu germeni.

Care dintre următoarele afirmații despre metoda de instilare a picăturilor de ochi la persoanele care poartă lentile de contact este corectă?

1. Deoarece lentilele de contact moi absorb greu apa, nu există riscul ca un conservant, precum clorura de benzalconiu, să se depună pe lentilă și să provoace leziuni corneene.
2. Nu există niciun produs de tip unidoză, fără conservanți, care să poată fi utilizat cu lentile de contact moi puse.
3. În cazul lentilelor de contact dure, este permisă instilarea cu lentilele puse, indiferent de mențiunile din prospect.
4. Instilarea cu lentilele puse, fie ele moi sau dure, nu trebuie efectuată decât dacă prospectul menționează explicit că este permisă.

Care dintre următoarele afirmații despre metilsulfatul de neostigmină este corectă?

1. Suprimă funcția colinesterazei, ajutând acțiunea acetilcolinei la nivelul corpului ciliar, îmbunătățind astfel funcția de acomodare a ochiului.
2. Este o componentă ce ameliorează mâncărimea ochilor și congestia conjunctivală prin suprimarea acțiunii histaminei, fiind adăugată în picăturile de ochi obișnuite.
3. Este o componentă ce constrânge vasele care traversează conjunctiva, eliminând congestia oculară.
4. Ajută funcția colinesterazei, favorizând descompunerea acetilcolinei la nivelul corpului ciliar, îmbunătățind astfel funcția de acomodare a ochiului.

Care dintre următoarele afirmații despre componentele adrenergice adăugate în picăturile de ochi cu scopul de a elimina congestia oculară este incorectă?

1. La persoanele diagnosticate cu glaucom, poate provoca creșterea presiunii intraoculare, agravând glaucomul sau împiedicând tratamentul acestuia.
2. Utilizarea prelungită sau frecventă poate provoca o sensibilitate anormală la lumină sau, dimpotrivă, poate agrava congestia oculară.
3. Chiar dacă nu se observă ameliorarea simptomelor după 5–6 zile de utilizare, dacă nu apar efecte secundare, este permisă continuarea utilizării.
4. Clorhidratul de nafazolină, clorhidratul de tetrahidrozolină etc. pot fi adăugate cu scopul de a constrânge vasele care traversează conjunctiva, eliminând congestia oculară.

Care dintre următoarele corespondențe între componentele medicamentelor oftalmologice și scopul lor este corectă?

1. Acidul epsilon-aminocaproic este implicat în reacția prin care celulele fotoreceptoare percep lumina, fiind utilizat cu scopul de a ameliora reacții precum acomodarea vizuală.
2. Azulen sulfonatul de sodiu este o componentă astringentă ce se leagă de proteinele mucoasei oculare, formând o peliculă.
3. Condroitin sulfatul de sodiu este utilizat cu scopul de a preveni uscăciunea corneei.
4. Sulfatul de zinc hidratat este adăugat cu scopul de a promova repararea tisulară a mucoasei oculare inflamate.

Care dintre următoarele afirmații despre sulfamidele conținute în picăturile de ochi este corectă?

1. Chiar dacă nu se observă ameliorarea simptomelor după 3–4 zile de utilizare, continuarea utilizării în aceleași condiții poate fi eficientă.
2. Sulfametoxazolul și celelalte sulfamide sunt utilizate pentru conjunctivita, orjeletul sau blefarita cauzate de infecție bacteriană, considerându-se că sunt eficiente împotriva tuturor microorganismelor, inclusiv virusuri și fungi.
3. Chiar și persoanele care au avut anterior o reacție alergică la sulfamide nu trebuie să evite neapărat utilizarea.
4. Sulfametoxazolul are drept scop ameliorarea simptomelor supurative ale conjunctivitei, orjeletului sau blefaritei cauzate de infecție bacteriană, dar nu are niciun efect asupra infecțiilor virale sau fungice.