Care este pragul întreprinderii mici și mijlocii pentru industria prelucrătoare, construcții, transporturi și celelalte domenii, prevăzut la articolul 2 alineatul 1 din Legea fundamentală privind întreprinderile mici și mijlocii?
Capital social ori aport total de cel mult 100 de milioane de yeni (1億円) sau cel mult 100 de angajați permanenți
Capital social ori aport total de cel mult 1 miliard de yeni (10億円) sau cel mult 1.000 de angajați permanenți
Capital social ori aport total de cel mult 300 de milioane de yeni (3億円) sau cel mult 300 de angajați permanenți
Capital social ori aport total de cel mult 50 de milioane de yeni (5千万円) sau cel mult 50 de angajați permanenți
Răspuns corectC. Capital social ori aport total de cel mult 300 de milioane de yeni (3億円) sau cel mult 300 de angajați permanenți
Punctul 1 al aceluiași alineat prevede «societățile cu capital social ori aport total de cel mult 300 de milioane de yeni (3億円), precum și societățile și persoanele fizice cu cel mult 300 de angajați permanenți, care au drept activitate principală o activitate din industria prelucrătoare, construcții, transporturi ori din celelalte domenii».
Î2 | Pragul la comerțul cu ridicata
Care este pragul întreprinderii mici și mijlocii pentru comerțul cu ridicata în Legea fundamentală privind întreprinderile mici și mijlocii?
Capital social de cel mult 300 de milioane de yeni (3億円) sau cel mult 300 de angajați
Capital social de cel mult 50 de milioane de yeni (5千万円) sau cel mult 50 de angajați
Capital social de cel mult 50 de milioane de yeni (5千万円) sau cel mult 100 de angajați
Capital social de cel mult 100 de milioane de yeni (1億円) sau cel mult 100 de angajați
Răspuns corectD. Capital social de cel mult 100 de milioane de yeni (1億円) sau cel mult 100 de angajați
Articolul 2 alineatul 1 punctul 2 al aceleiași legi prevede pentru comerțul cu ridicata un capital social ori aport total de cel mult 100 de milioane de yeni (1億円) sau cel mult 100 de angajați permanenți. La comerțul cu amănuntul linia este de cel mult 50 de milioane de yeni (5千万円) sau cel mult 50 de angajați, deci alta.
Î3 | Pragul la comerțul cu amănuntul
Care este pragul de angajați al întreprinderii mici și mijlocii pentru comerțul cu amănuntul în Legea fundamentală privind întreprinderile mici și mijlocii?
Cel mult 100
Cel mult 300
Cel mult 20
Cel mult 50
Răspuns corectD. Cel mult 50
Articolul 2 alineatul 1 punctul 4 al aceleiași legi prevede pentru comerțul cu amănuntul un capital social ori aport total de cel mult 50 de milioane de yeni (5千万円) sau cel mult 50 de angajați permanenți. Este linia cu cel mai mic număr de oameni dintre cele patru categorii.
Î4 | Pragul la servicii
Care este pragul întreprinderii mici și mijlocii pentru servicii în Legea fundamentală privind întreprinderile mici și mijlocii?
Capital social de cel mult 300 de milioane de yeni (3億円) sau cel mult 100 de angajați
Capital social de cel mult 50 de milioane de yeni (5千万円) sau cel mult 100 de angajați
Capital social de cel mult 50 de milioane de yeni (5千万円) sau cel mult 50 de angajați
Capital social de cel mult 100 de milioane de yeni (1億円) sau cel mult 100 de angajați
Răspuns corectB. Capital social de cel mult 50 de milioane de yeni (5千万円) sau cel mult 100 de angajați
Este prevederea de la articolul 2 alineatul 1 punctul 3 al aceleiași legi. Linia capitalului este aceeași ca la comerțul cu amănuntul, 50 de milioane de yeni (5千万円), dar linia angajaților este de 100 de oameni, mai mare decât cei 50 de la comerțul cu amănuntul. Semănând între ele, se încurcă ușor.
Î5 | Citirea pragului
Cum trebuie privită, potrivit Legii fundamentale privind întreprinderile mici și mijlocii, o companie din industria prelucrătoare cu un capital social de 500 de milioane de yeni (5億円) și 150 de angajați permanenți?
Fiindcă la industria prelucrătoare nu există prag pentru numărul de angajați, nu se poate hotărî
Fiindcă are capitalul social peste 300 de milioane de yeni (3億円), nu este întreprindere mică sau mijlocie
Fiindcă are cel mult 300 de angajați, este întreprindere mică sau mijlocie
Fiindcă și capitalul social, și numărul de angajați trebuie să fie în prag, nu este întreprindere mică sau mijlocie
Răspuns corectC. Fiindcă are cel mult 300 de angajați, este întreprindere mică sau mijlocie
Și Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii lămurește «capital social ori aport total de cel mult 300 de milioane de yeni (3億円) sau cel mult 300 de angajați permanenți», adică este de ajuns îndeplinirea uneia dintre cele două condiții. Nu este nevoie ca amândouă să fie îndeplinite.
Î6 | Întreprinderea foarte mică
Care este pragul de angajați al întreprinderii foarte mici prevăzut la articolul 2 alineatul 5 din Legea fundamentală privind întreprinderile mici și mijlocii?
În jur de cel mult 100, iar la comerț și servicii cel mult 50
În jur de cel mult 20, iar la comerț și servicii cel mult cinci
În jur de cel mult 30, iar la comerț și servicii cel mult 10
În jur de cel mult 50, iar la comerț și servicii cel mult 20
Răspuns corectB. În jur de cel mult 20, iar la comerț și servicii cel mult cinci
Alineatul respectiv prevede «operatorii cu în jur de cel mult douăzeci de angajați permanenți (cinci, la cei care au drept activitate principală o activitate de comerț ori de servicii)». Aici nu se pune niciun prag de capital social.
Î7 | Împărțirea pe domenii
Care afirmație despre împărțirea pe domenii de la articolul 2 alineatul 1 din Legea fundamentală privind întreprinderile mici și mijlocii este corectă?
Construcțiile intră în aceeași categorie cu comerțul cu ridicata, iar pragul este de cel mult 100 de milioane de yeni (1億円) capital social sau cel mult 100 de angajați
Pentru construcții și transporturi nu există prevederi privind întreprinderile mici și mijlocii
Transporturile intră la categoria serviciilor, iar pragul este de cel mult 50 de milioane de yeni (5千万円) capital social sau cel mult 100 de angajați
Construcțiile și transporturile intră la punctul 1, ca «industrie prelucrătoare, construcții, transporturi și celelalte domenii»
Răspuns corectD. Construcțiile și transporturile intră la punctul 1, ca «industrie prelucrătoare, construcții, transporturi și celelalte domenii»
Punctul 1 al aceluiași alineat este scris «industria prelucrătoare, construcțiile, transporturile și celelalte domenii (afară de domeniile arătate la punctele 2-4)», deci aici intră tot ce nu este comerț cu ridicata, servicii sau comerț cu amănuntul. Și pentru construcții, și pentru transporturi pragul este de cel mult 300 de milioane de yeni (3億円) capital social sau cel mult 300 de angajați.
Î8 | Ponderea IMM-urilor
Ce pondere a întreprinderilor mici și mijlocii în totalul întreprinderilor din Japonia arată Cartea albă a întreprinderilor mici și mijlocii?
În jur de 99,7 la sută
În jur de 50 la sută
În jur de 90 la sută
În jur de 70 la sută
Răspuns corectA. În jur de 99,7 la sută
După numărătoarea întreprinderilor făcută de Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (situația din iunie 2021), întreprinderile mici și mijlocii erau 3.365.000 (336.5万者), adică 99,7 la sută din totalul întreprinderilor. Ponderea nu s-a clintit mult vreme îndelungată, dar cifra cea mai nouă trebuie verificată în numărătoarea agenției.
Î9 | Înnoirea gestiunii
Care este descrierea corectă a «înnoirii gestiunii» în sensul Legii fundamentale privind întreprinderile mici și mijlocii?
Ridicarea însemnată a nivelului gestiunii prin activități noi, precum dezvoltarea de produse noi sau introducerea unor forme noi de vânzare
Mărirea dimensiunii prin fuziunea cu altă companie
Mărirea capitalului social până la ieșirea din categoria întreprinderilor mici și mijlocii
Schimbarea reprezentantului companiei cu cineva din afara familiei și ridicarea însemnată a nivelului gestiunii sub noul reprezentant
Răspuns corectA. Ridicarea însemnată a nivelului gestiunii prin activități noi, precum dezvoltarea de produse noi sau introducerea unor forme noi de vânzare
Este definiția de la articolul 2 alineatul 2 al aceleiași legi. Sunt arătate dezvoltarea sau producerea de produse noi, dezvoltarea sau prestarea de servicii noi, introducerea unor forme noi de producție ori de vânzare a mărfurilor și altele asemenea. Este un cuvânt care apare des în textele despre programele de sprijin.
Î10 | Resursele de gestiune
Ce anume se numără, potrivit textului legii, printre «resursele de gestiune» în sensul Legii fundamentale privind întreprinderile mici și mijlocii?
Utilajele, tehnologia, cunoștințele și priceperea pe care le are o persoană
Registrul acționarilor, în care sunt trecute numele și adresele acestora
Decizia de acordare a subvenției și înscrisurile anexate ei
Copia certificatului de înregistrare a companiei eliberat de oficiul de registru
Răspuns corectA. Utilajele, tehnologia, cunoștințele și priceperea pe care le are o persoană
Articolul 2 alineatul 4 al aceleiași legi definește resursele de gestiune drept «utilajele, tehnologia, cunoștințele și priceperea pe care le are o persoană, precum și celelalte resurse folosite în activitatea economică». Înscrisurile ca atare nu sunt resurse de gestiune.
Î11 | Companiile BtoB
Care este explicația potrivită pentru faptul că multe companii cu cotă mare de piață nu sunt cunoscute publicului larg?
Fiindcă o companie cu puțini angajați nu își poate înregistra denumirea
Fiindcă legea oprește cotarea la bursă
Fiindcă legea oprește darea în vileag a denumirii companiei
Fiindcă cumpărătorii sunt companii, iar temeiul de a face reclamă către consumatori este slab
Răspuns corectD. Fiindcă cumpărătorii sunt companii, iar temeiul de a face reclamă către consumatori este slab
Companiile care vând altor companii piese, materiale, utilaje de producție și echipamente de uz profesional nu au nevoie să facă reclamă către consumatori. Faptul că nu le știi numele și mărimea ori cota afacerii lor sunt lucruri deosebite.
Î12 | Raza camerei de comerț
Care este, în principiu, raza unei camere de comerț și industrie potrivit Legii privind camerele de comerț și industrie?
Teritoriul prefecturii
Teritoriul unei singure comune
Întreaga țară, ca o singură rază
Teritoriul orașului
Răspuns corectD. Teritoriul orașului
Articolul 8 alineatul 1 din Legea privind camerele de comerț și industrie prevede că «raza camerei de comerț și industrie este teritoriul orașului». Când starea comerțului și a industriei o cere, raza poate fi și teritoriul unui târg sau altceva asemenea, dar principiul este teritoriul orașului.
Î13 | Raza asociației de comerț
Care este, în principiu, raza unei asociații de comerț și industrie potrivit Legii privind asociațiile de comerț și industrie?
Teritoriul prefecturii
Teritoriul orașului
Poate să se suprapună peste raza unei camere de comerț și industrie
Teritoriul unei singure comune
Răspuns corectD. Teritoriul unei singure comune
Articolul 7 alineatul 1 din Legea privind asociațiile de comerț și industrie prevede că «raza asociației de comerț și industrie este teritoriul unei singure comune». Mai departe, alineatul 3 al aceluiași articol prevede că raza unei asociații nu are voie să se suprapună peste raza altei asociații ori peste raza unei camere de comerț și industrie.
Î14 | Activitățile camerei de comerț
Ce activitate arată articolul 9 din Legea privind camerele de comerț și industrie drept activitate a camerei de comerț și industrie?
Să plătească impozitul pe profit în locul companiilor membre
Să dobândească acțiuni ale companiilor membre și să le stăpânească conducerea
Să elibereze certificate de origine pentru mărfurile de export
Să angajeze direct salariații companiilor membre și să îi pună la dispoziția acestora
Răspuns corectC. Să elibereze certificate de origine pentru mărfurile de export
La punctul 6 al aceluiași articol este arătată eliberarea certificatelor de origine pentru mărfurile de export. Alături stau cercetarea și studiul, strângerea și publicarea de informații și materiale, organizarea de conferințe și cursuri și altele asemenea. De reținut că o cameră de comerț și industrie nu are voie să urmărească profitul (articolul 4 alineatul 1 al aceleiași legi).
Î15 | Comerciantul și industriașul determinat
Care este pragul comerciantului și industriașului determinat prevăzut în textul Legii privind camerele de comerț și industrie?
Cel puțin 20 de angajați (cinci, la comerț și servicii) sau un capital social ori aport de cel puțin 3 milioane de yeni
Să fi trecut cel puțin zece ani de la înființare
Cel puțin 50 de angajați (zece, la comerț și servicii) și un capital social ori aport de cel puțin 10 milioane de yeni
Să fie cotat la bursă și să aibă neîntrerupt de cel puțin șase luni un sediu ori un birou în raza camerei
Răspuns corectA. Cel puțin 20 de angajați (cinci, la comerț și servicii) sau un capital social ori aport de cel puțin 3 milioane de yeni
Este prevederea de la articolul 7 alineatul 2 din Legea privind camerele de comerț și industrie. Dintre comercianții și industriașii care au neîntrerupt de cel puțin șase luni un sediu ori altceva asemenea în raza camerei, cei care ating acest prag sunt comercianți și industriași determinați. Este de reținut că numărul de oameni este același cu cel al întreprinderii foarte mici din Legea fundamentală privind întreprinderile mici și mijlocii.
Î16 | Publicarea situațiilor financiare
Ce prevede Legea societăților drept fir de care te poți prinde pentru a cerceta situația financiară a unei societăți pe acțiuni necotate?
Societatea pe acțiuni trebuie să întocmească lunar o balanță de verificare și să o publice în monitorul oficial
Toate societățile pe acțiuni sunt obligate să depună, pentru fiecare exercițiu financiar, raportul anual de valori mobiliare
Societatea pe acțiuni trebuie să publice bilanțul fără întârziere după încheierea adunării generale ordinare a acționarilor
Situația financiară a societății pe acțiuni nu este publică și nu există nicio cale de a o afla
Răspuns corectC. Societatea pe acțiuni trebuie să publice bilanțul fără întârziere după încheierea adunării generale ordinare a acționarilor
Este prevederea de la articolul 440 alineatul 1 din Legea societăților. Este așa-numita publicare a situațiilor financiare, făcută în monitorul oficial, în ziare sau pe site-ul propriu al companiei. Această prevedere nu se aplică societăților care depun raportul anual de valori mobiliare (același articol, alineatul 4).
Î17 | Consultarea registrului
Care este prevederea corectă a Legii privind registrul comerțului cu privire la cererea de eliberare a certificatului de înregistrare a unei companii?
Poate cere numai acționarul companiei respective
Poate cere numai partenerul de afaceri al companiei respective
Poate cere numai cel care are încuviințarea instanței
Oricine poate cere, plătind taxa
Răspuns corectD. Oricine poate cere, plătind taxa
Articolul 10 alineatul 1 din Legea privind registrul comerțului prevede că «oricine poate cere, plătind taxa, eliberarea unui înscris care atestă elementele înregistrate în registru». Se pot afla astfel anul înființării, capitalul social, administratorii, mutările sediului principal și altele asemenea.
Î18 | Aglomerarea industrială
Care este descrierea potrivită a aglomerării industriale?
Starea în care o singură companie mare își împrăștie uzinele prin toată țara și face în fiecare zonă câte o parte din același produs, expediind-o mai departe
Starea în care mai multe companii au fuzionat și au devenit una singură
Starea în care o companie și-a mutat sediul central la Tokyo
Starea în care companii din același domeniu sunt așezate strâns într-o anumită zonă, iar diviziunea muncii – materiale, prelucrare și celelalte – se închide înăuntrul zonei
Răspuns corectD. Starea în care companii din același domeniu sunt așezate strâns într-o anumită zonă, iar diviziunea muncii – materiale, prelucrare și celelalte – se închide înăuntrul zonei
Într-o zonă cu aglomerare industrială se găsesc laolaltă și furnizorul de materiale, și atelierul de prelucrare, și cel de verificare, iar oamenii și tehnologia trec de la unul la altul. Dacă intri prin zonă și prin ramură, ajungi mai ușor la companii al căror nume nu îl știai.
Î19 | Sursele locale
Care mod de a proceda NU este potrivit atunci când cauți companii înrădăcinate într-o zonă?
Te uiți la paginile de prezentare a companiilor locale de pe site-ul administrației locale
Iei drept singur criteriu notorietatea și scoți dintre variante companiile al căror nume nu îl cunoști
Te uiți la listele de membri și la broșurile de prezentare a industriei ale camerei de comerț și industrie sau ale asociației de comerț și industrie
Te uiți la evenimentele și broșurile de prezentare a clienților scoase de instituțiile financiare locale
Răspuns corectB. Iei drept singur criteriu notorietatea și scoți dintre variante companiile al căror nume nu îl cunoști
Notorietatea se hotărăște mai ales după cât de multă reclamă se face către consumatori și este un lucru deosebit de mărimea afacerii sau de puterea tehnică. Instituțiile financiare locale, administrația locală, camerele de comerț și industrie și asociațiile de comerț și industrie sunt porți de intrare spre companiile al căror nume nu este cunoscut.
Î20 | Tipurile de succesiune
Care este combinația celor trei tipuri în care Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii rânduiește succesiunea în afaceri?
Încetarea de bunăvoie a activității, întreruperea vremelnică, lichidarea companiei
Fuziunea, divizarea companiei, schimbul și transferul de acțiuni
Cotarea acțiunilor, emisiunea de obligațiuni, majorarea de capital rezervată unui terț
Succesiunea în familie, succesiunea către angajați, succesiunea către un terț
Răspuns corectD. Succesiunea în familie, succesiunea către angajați, succesiunea către un terț
În programele de sprijin pentru succesiunea în afaceri ale Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, măsurile sunt arătate rânduite în trei tipuri: succesiunea în familie, succesiunea către angajați și succesiunea către un terț, adică fuziunile și achizițiile. Miezul este că urmașul nu este neapărat din familie.
Î21 | Centrele de succesiune
Ce afirmație despre Centrele de sprijin pentru succesiunea și preluarea afacerilor se potrivește cu explicația Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii?
Este un singur ghișeu, deschis numai la Tokyo, care dă contra plată consultanță despre succesiune și sprijin pentru găsirea partenerilor de fuziune sau achiziție
Sunt ghișee private, deschise de instituțiile financiare pe cont propriu
Sunt așezate în toate cele 47 de prefecturi și dau, în principiu gratuit, consultanță despre succesiunea în afaceri și sprijin pentru găsirea partenerilor de fuziune sau achiziție
Este un ghișeu care se ocupă numai de companiile cotate la bursă
Răspuns corectC. Sunt așezate în toate cele 47 de prefecturi și dau, în principiu gratuit, consultanță despre succesiunea în afaceri și sprijin pentru găsirea partenerilor de fuziune sau achiziție
Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii lămurește că în toate cele 47 de prefecturi se dau, în principiu gratuit, consultanță despre succesiunea în afaceri, ajutor la întocmirea planului de succesiune, sprijin pentru găsirea partenerilor de fuziune sau achiziție și altele asemenea. Este un ghișeu public, așezat de stat.
Î22 | Regimul fiscal al succesiunii
Ce afirmație despre concepția regimului fiscal pentru succesiunea în afaceri se potrivește cu explicația Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii?
Este un program prin care statul ia asupra sa împrumuturile companiei preluate
Este un program prin care se dau subvenții companiilor care plătesc salariu urmașului
Este un regim special care ușurează povara impozitului pe donații și pe moștenire la transmiterea acțiunilor necotate
Este un program prin care se adaugă un spor la pensia patronului care și-a închis afacerea
Răspuns corectC. Este un regim special care ușurează povara impozitului pe donații și pe moștenire la transmiterea acțiunilor necotate
În programele de sprijin pentru succesiunea în afaceri ale Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, acesta este lămurit drept un regim special care ușurează povara impozitului pe donații și pe moștenire la transmiterea acțiunilor necotate. Fiindcă are termene și condiții, la folosirea lui trebuie verificate îndrumările cele mai noi.
Î23 | Noul nume al legii subcontractării
Care este denumirea prescurtată a Legii privind prevenirea întârzierii plății sumelor către subcontractanți după modificarea intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026?
Legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu operatorii mici și mijlocii care preiau comenzi
Legea privind statornicia și corectitudinea tranzacțiilor întreprinderilor mici și mijlocii
Legea privind promovarea corectitudinii tranzacțiilor de subcontractare
Legea privind ocrotirea sumelor cuvenite operatorilor mici și mijlocii care preiau comenzi
Răspuns corectA. Legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu operatorii mici și mijlocii care preiau comenzi
Comisia pentru Comerț Loial arată drept denumire oficială «Legea privind prevenirea întârzierii plății și a altor asemenea fapte cu privire la sumele cuvenite operatorilor mici și mijlocii care preiau comenzi de fabricație și altele asemenea», drept denumire prescurtată Legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu operatorii mici și mijlocii care preiau comenzi, iar drept nume uzual Toritekihō. Ea a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026 (anul 8 al erei Reiwa).
Î24 | Numele părților
Care este combinația corectă a denumirilor părților în Legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu operatorii mici și mijlocii care preiau comenzi?
Întreprindere-mamă și întreprindere subcontractantă
Beneficiar și executant
Antreprenor principal și subantreprenor
Operator care încredințează comanda și operator mic sau mijlociu care preia comanda
Răspuns corectD. Operator care încredințează comanda și operator mic sau mijlociu care preia comanda
Articolul 2 alineatul 8 al aceleiași legi definește operatorul care încredințează comanda, iar alineatul 9 operatorul mic sau mijlociu care preia comanda. Ceea ce înainte de schimbarea denumirii se numea întreprindere-mamă este acum operatorul care încredințează comanda, iar întreprinderea subcontractantă este operatorul mic sau mijlociu care preia comanda. Antreprenorul principal și subantreprenorul sunt termeni din Legea construcțiilor.
Î25 | Termenul de plată
Care afirmație despre termenul de plată a sumelor pentru comenzile de fabricație și altele asemenea, prevăzut de Legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu operatorii mici și mijlocii care preiau comenzi, este corectă?
Trebuie stabilit înăuntrul unui răstimp de șaizeci de zile socotite de la ziua primirii prestației și, totodată, cât mai scurt cu putință
Este de ajuns să fie stabilit înăuntrul unui răstimp de o sută douăzeci de zile de la ziua primirii prestației, fără să fie nevoie să fie cât mai scurt cu putință
Dacă părțile se învoiesc, nu există nicio îngrădire de răstimp
Nu este nevoie să se stabilească un termen de plată până la încheierea verificării
Răspuns corectA. Trebuie stabilit înăuntrul unui răstimp de șaizeci de zile socotite de la ziua primirii prestației și, totodată, cât mai scurt cu putință
Este prevederea de la articolul 3 alineatul 1 al aceleiași legi. Fie că se face verificare, fie că nu, termenul se stabilește înăuntrul a șaizeci de zile socotite de la ziua primirii și, totodată, cât mai scurt cu putință. Dacă plata nu se face până la termen, se naște obligația de a plăti dobândă de întârziere (articolul 6 alineatul 1 al aceleiași legi).
Î26 | Plata prin efecte de comerț
Care afirmație despre mijloacele de plată în Legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu operatorii mici și mijlocii care preiau comenzi este corectă?
Legea nu prevede nimic anume despre mijloacele de plată, ele fiind lăsate la voia părților
Înmânarea unui efect de comerț intră în fapta de a nu plăti nici după trecerea termenului
Toate mijloacele de plată în afară de banii gheață sunt pedepsite penal
Dacă se plătește printr-un efect de comerț, nu se socotește neplată chiar dacă termenul a trecut
Răspuns corectB. Înmânarea unui efect de comerț intră în fapta de a nu plăti nici după trecerea termenului
Articolul 5 alineatul 1 punctul 2 al aceleiași legi oprește neplata sumelor pentru comenzile de fabricație și altele asemenea după trecerea termenului, iar în paranteza sa arată limpede că aici intră și înmânarea unui efect de comerț. Este un punct lămurit odată cu schimbarea denumirii legii.
Î27 | Obligația de a sta de vorbă
Ce faptă oprește articolul 5 alineatul 2 punctul 4 din Legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu operatorii mici și mijlocii care preiau comenzi?
Să se arate în scris conținutul tranzacției
Să se ceară mai întâi operatorului mic sau mijlociu care preia comanda devizul trebuincios pentru stabilirea sumei
Să nu se răspundă cererii de a sta de vorbă atunci când costurile s-au schimbat și să se hotărască suma în mod unilateral
Să se stabilească în scris termenul de livrare
Răspuns corectC. Să nu se răspundă cererii de a sta de vorbă atunci când costurile s-au schimbat și să se hotărască suma în mod unilateral
Punctul respectiv oprește ca, atunci când costurile s-au schimbat ori au apărut alte asemenea împrejurări și operatorul mic sau mijlociu care preia comanda a cerut să stea de vorbă despre sumă, să nu se răspundă acestei cereri, să nu se dea lămuririle și informațiile trebuincioase și să se hotărască suma în mod unilateral.
Î28 | Scoaterea construcțiilor
Cum tratează Legea privind corectitudinea tranzacțiilor cu operatorii mici și mijlocii care preiau comenzi cazul în care un constructor dă unui alt constructor o lucrare de construcții în antrepriză?
Este scos din încredințarea de prestări de servicii, deci nu intră sub această lege
Este tratat drept încredințare de fabricație, ca dare în antrepriză a lucrării de construcții în tot sau în parte
Este tratat drept încredințare de realizare a unui produs informațional, fiind însoțit de întocmirea planurilor lucrării
Este tratat drept încredințare specială de transport
Răspuns corectA. Este scos din încredințarea de prestări de servicii, deci nu intră sub această lege
În paranteza de la articolul 2 alineatul 4 al aceleiași legi, darea în antrepriză, de către un constructor unui alt constructor, a lucrărilor de construcții pe care le execută cu titlu de activitate, în tot sau în parte, este scoasă din încredințarea de prestări de servicii. Subantrepriza din construcții este rânduită de partea Legii construcțiilor.
Î29 | Tipul subvențiilor
Care este descrierea potrivită a mecanismului subvențiilor pentru întreprinderile mici și mijlocii?
Statul face un anunț public, evaluează planurile de afaceri depuse și le alege pe cele reușite
Se acordă numai companiilor alese pe cont propriu de instituțiile financiare, nu de stat
Operatorul care îndeplinește condițiile din anunț le primește neapărat dacă depune cerere, fără să treacă printr-o evaluare
Dintre operatorii care au depus cerere se aleg prin tragere la sorți cei cărora li se acordă
Răspuns corectA. Statul face un anunț public, evaluează planurile de afaceri depuse și le alege pe cele reușite
Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii dă în vileag anunțurile și rezultatele selecției, iar mersul lucrurilor este acesta: se răspunde anunțului cu un plan de afaceri, se trece printr-o evaluare și apoi se face selecția. Denumirile programelor se schimbă de la an la an, așa că este mai bine să reții acest tipar, nu numele.
Î30 | Ce trebuie privit
Ce anume NU este potrivit să fie privit atunci când cercetezi o întreprindere mică sau mijlocie ca posibil loc de muncă?
Miezul tehnologiei, adică dacă alte companii ar putea face același lucru
Alcătuirea clienților, adică dacă vânzările sunt strânse la o singură companie
Poziția din aglomerarea industrială a zonei, adică ce etapă acoperă
Locul în clasamentul notorietății, adică dacă numele companiei este cunoscut în branșă
Răspuns corectD. Locul în clasamentul notorietății, adică dacă numele companiei este cunoscut în branșă
Notorietatea se hotărăște mai ales după cât de multă reclamă se face către consumatori și nu se leagă de-a dreptul de conținutul activității. Temelia motivației de a candida este să poți lămuri cu vorbele tale trei lucruri: alcătuirea clienților, tehnologia și poziția în zonă.
Exersare: rezolvați întrebările de pe această pagină
Acesta este un instrument de exersare cu întrebări în ordine aleatorie (funcționează când JavaScript este activat). Puteți citi oricum toate întrebările și explicațiile de mai sus.
* Explicațiile sunt informații în scop de studiu. Tematica și sistemul examenelor se schimbă de la an la an, așa că verificați întotdeauna anunțurile oficiale ale organizatorului examenului.
Această pagină este o traducere a textului original în japoneză. Dacă traducerea diferă de original, prevalează versiunea în japoneză. Vedeți originalul în japoneză