Reglementările aplicabile și analiza datelor

Care este descrierea corectă a „autenticității” din cele 3 criterii ale păstrării electronice a dosarelor medicale?

1. Numai persoanele autorizate pot accesa informația, iar conținutul rămâne necunoscut terților
2. Informația înregistrată este păstrată, pe durata stabilită de lege, într-o stare care îi menține autenticitatea și permite lizibilitatea
3. Pentru înregistrările create cu drepturi legitime sunt prevenite introducerea de date false, rescrierea, ștergerea și confuzia, iar responsabilitatea creării este clară pentru un terț
4. Conținutul păstrat pe suport electronic poate fi adus cu ușurință, la cererea deținătorilor de drepturi, într-o stare lizibilă cu ochiul liber și, la nevoie, poate fi tipărit pe hârtie

Care este descrierea corectă a „lizibilității” din cele 3 criterii ale păstrării electronice a dosarelor medicale?

1. Conținutul păstrat pe suport electronic poate fi adus cu ușurință, la cererea deținătorilor de drepturi, într-o stare lizibilă cu ochiul liber, la nevoie
2. Informația înregistrată este păstrată, pe durata stabilită de lege, într-o stare care îi menține autenticitatea și lizibilitatea
3. Utilizatorii pot folosi sistemul oricând au nevoie
4. Pentru înregistrările create cu drepturi legitime sunt prevenite introducerea de date false, rescrierea, ștergerea și confuzia, iar responsabilitatea creării este clară

Care este descrierea corectă a „conservabilității” din cele 3 criterii ale păstrării electronice a dosarelor medicale?

1. Informația înregistrată este păstrată, pe durata stabilită de lege, într-o stare care îi menține autenticitatea și permite lizibilitatea
2. Informația este exactă și completă, fără falsificări sau lipsuri
3. Conținutul păstrat poate fi adus cu ușurință, la cererea deținătorilor de drepturi, într-o stare lizibilă cu ochiul liber și poate fi tipărit pe hârtie
4. Responsabilitatea creării înregistrării este clară pentru un terț

Care măsură contribuie direct la asigurarea autenticității în fișa medicală electronică?

1. Păstrarea datelor de rezervă distribuită în locații aflate la distanță
2. Scurtarea timpului de răspuns al afișării pentru a crește ușurința în utilizare
3. Copierea datelor pe un suport nou înainte ca suportul de stocare să se degradeze
4. Salvarea, ca istoric al actualizărilor, a utilizatorului și a datei și orei operațiunii de finalizare a înregistrării

Care este o măsură potrivită pentru asigurarea lizibilității la păstrarea electronică a dosarelor medicale?

1. Trecerea suportului de stocare la un format nou înainte de schimbarea standardului
2. Aplicarea semnăturii electronice a responsabilului de creare și a mărcii temporale pe documentele scanate
3. Interzicerea partajării ID-urilor de utilizator și autentificarea la nivel individual
4. Pregătirea unor mijloace alternative de citire, care să permită consultarea dosarelor și la o defecțiune a sistemului

Care este o măsură potrivită pentru asigurarea conservabilității la păstrarea electronică a dosarelor medicale?

1. Pregătirea funcției de afișare pe ecran a înregistrărilor, la cererea persoanelor autorizate, și de tipărire pe hârtie
2. Introducerea autentificării cu doi factori pentru prevenirea substituirii de identitate
3. Migrarea către suporturi și formate noi, pentru a preveni degradarea suporturilor și schimbarea standardelor în perioada legală de păstrare
4. Efectuarea operațiunii de aprobare de către persoana care finalizează, pentru înregistrările introduse prin delegare

Care este afirmația corectă despre relația dintre Legea e-documentelor (e-文書法, e-bunshohō) și păstrarea electronică a dosarelor medicale?

1. Prin intrarea în vigoare a Legii e-documentelor, întocmirea și păstrarea dosarelor medicale pe hârtie au fost interzise
2. Legea e-documentelor stabilește ea însăși măsurile tehnice și standardele de exploatare concrete pentru asigurarea autenticității, lizibilității și conservabilității dosarelor medicale
3. Legea e-documentelor este legea care reglementează păstrarea electronică a registrelor și documentelor fiscale
4. Este legea care admite în general păstrarea electromagnetică a documentelor cu obligație legală de păstrare pe hârtie; prin ordin al Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării, dosarele medicale intră și ele sub incidența ei

Care este concepția corectă atunci când datele electronice ale dosarelor medicale sunt păstrate la un operator extern?

1. Dacă păstrarea este externalizată, obligația de păstrare și responsabilitatea trec la operatorul contractat
2. La păstrarea externă nu este necesară îndeplinirea celor 3 criterii — autenticitate, lizibilitate, conservabilitate
3. Chiar dacă păstrarea este externalizată, obligația de păstrare și responsabilitatea rămân ale instituției medicale
4. La păstrarea externă, măsurile de protecție a informațiilor personale trebuie examinate doar de operatorul contractat

Cine elaborează „Ghidul privind administrarea în siguranță a sistemelor informatice medicale”?

1. Comisia pentru Protecția Informațiilor Personale
2. Ministerul Afacerilor Interne și Comunicațiilor
3. Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei
4. Ministerul Sănătății, Muncii și Bunăstării

Care este structura adoptată de ediția 6.0 a Ghidului privind administrarea în siguranță a sistemelor informatice medicale?

1. Volumul de dispoziții generale, volumul tehnic, volumul de exploatare, volumul de audit, volumul de formulare
2. Volumul de management, volumul legislativ, volumul de rețele, volumul de cloud
3. Volumul introductiv, volumul pentru medici, volumul pentru asistenți medicali, volumul pentru farmaciști, volumul pentru personalul administrativ
4. Volumul introductiv, volumul de management, volumul de planificare și administrare, volumul de exploatare a sistemului

În Ghidul privind administrarea în siguranță a sistemelor informatice medicale (de la ediția 6.0), care volum are ca cititori principali responsabilii cu planificarea și administrarea practică a siguranței și tratează întocmirea regulamentului de exploatare, evaluarea riscurilor, supravegherea contractanților etc.?

1. Volumul de exploatare a sistemului
2. Volumul de planificare și administrare
3. Volumul introductiv
4. Volumul de management

Care este combinația corectă a așa-numitelor „2 ghiduri ale celor 3 ministere” privind manipularea informațiilor medicale?

1. Ghidul Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării privind administrarea în siguranță a sistemelor informatice medicale și „Ghidul de administrare în siguranță pentru operatorii de sisteme și servicii informatice care manipulează informații medicale” al Ministerului Economiei și Ministerului Afacerilor Interne
2. Ghidul Ministerului Afacerilor Interne pentru operatorii de servicii cloud care manipulează informații medicale și ghidul Ministerului Economiei pentru operatorii de prelucrare a informațiilor în regim de externalizare
3. Ghidul Comisiei pentru Protecția Informațiilor Personale și directiva Asociației Medicale Japoneze privind manipularea informațiilor clinice
4. Ghidul Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării privind administrarea în siguranță a sistemelor informatice medicale și directiva de etică a cercetării a Ministerului Educației

Care este afirmația corectă despre responsabilitate atunci când o instituție medicală externalizează exploatarea sistemului informatic medical către un operator?

1. Dacă se stipulează în contract, instituția medicală poate fi exonerată de orice responsabilitate față de pacienți
2. Întrucât operatorul contractat asigură administrarea siguranței, nu este necesară stabilirea prin contract a punctelor de delimitare a responsabilității
3. Chiar și în caz de externalizare, responsabilitatea finală față de pacienți revine instituției medicale
4. Prin externalizare, răspunderea de a explica pacienților în caz de scurgere de informații trece la operatorul contractat

Care este concepția potrivită despre copiile de siguranță ca măsură împotriva ransomware în instituțiile medicale?

1. Se păstrează mai multe generații de copii de siguranță offline sau în zone care nu pot fi rescrise
2. Pentru o recuperare rapidă, copia de siguranță se păstrează într-o singură generație, conectată permanent, în aceeași zonă cu serverul de producție
3. Pentru sistemele neconectate la rețele externe, copiile de siguranță nu sunt necesare
4. Dacă există copii de siguranță, investigarea căii de infectare și măsurile de prevenire a recidivei nu sunt necesare

Care este concepția potrivită a reacției la situații de urgență (BCP) privind sistemele informatice ale instituțiilor medicale?

1. Dacă apare o defecțiune de sistem, până la remediere nu se fac înregistrări privind consultațiile
2. Procedurile de trecere la lucrul pe hârtie se stabilesc dinainte și se exersează din timp de normalitate
3. Dacă există copii de siguranță, documentarea procedurilor de recuperare nu este necesară
4. BCP are ca obiect doar dezastrele naturale, fără atacurile cibernetice

Care este volumul nou adăugat în ediția 7.0 a Ghidului privind administrarea în siguranță a sistemelor informatice medicale, emisă în iunie Reiwa 8 (2026)?

1. Volumul de audit
2. Volumul pentru organizațiile contractate cu mentenanța
3. Volumul pentru pacienți
4. Volumul serviciilor cloud

Care dintre următoarele este o informație personală care necesită atenție specială (要配慮個人情報) conform Legii privind protecția informațiilor personale?

1. Istoricul medical al pacientului
2. Veniturile pacientului
3. Naționalitatea pacientului
4. Numărul de telefon al pacientului

Care este afirmația corectă despre manipularea informațiilor personale care necesită atenție specială?

1. Când sunt manipulate de instituțiile medicale, nu li se aplică Legea privind protecția informațiilor personale
2. Dacă se notifică Comisia pentru Protecția Informațiilor Personale, ele pot fi furnizate terților prin opt-out
3. Pentru obținerea lor este necesar, în principiu, consimțământul prealabil al persoanei
4. Nu pot fi obținute nici cu consimțământul persoanei

Care este afirmația corectă despre informațiile prelucrate anonim și informațiile prelucrate pseudonim din Legea privind protecția informațiilor personale?

1. Informațiile prelucrate anonim pot rămâne într-o stare în care persoana poate fi identificată prin confruntare cu alte informații
2. Informațiile prelucrate pseudonim sunt prelucrate astfel încât restaurarea informației personale originale să fie tehnic imposibilă chiar prin confruntare cu alte informații
3. Informațiile prelucrate anonim sunt prelucrate astfel încât persoana să nu poată fi identificată și nici restaurată și, sub obligații precum publicarea, pot fi furnizate terților fără consimțământ
4. Informațiile prelucrate pseudonim pot fi furnizate liber terților fără consimțământul persoanei

Care dintre următoarele este un cod de identificare personală conform Legii privind protecția informațiilor personale?

1. Numele și adresa pacientului
2. Simbolul și numărul cardului de asigurat al asigurării medicale publice
3. Data nașterii și sexul pacientului
4. Numărul de telefon mobil și adresa de e-mail ale pacientului

Care este descrierea corectă a Legii fundației medicale de nouă generație (次世代医療基盤法, Jisedai Iryō Kiban-hō)?

1. Este legea care stabilește că, pentru ca instituțiile medicale să furnizeze informații medicale în scop de cercetare, este obligatoriu consimțământul scris al persoanei
2. Este legea care a abrogat Legea privind protecția informațiilor personale și a unificat protecția informațiilor personale din domeniul medical
3. Este legea care stabilește mecanismul prin care operatori acreditați de stat colectează informații medicale de la instituțiile medicale, le prelucrează anonim și le furnizează pentru cercetare și dezvoltare
4. Este legea care stabilește că orice companie privată poate desfășura activitatea de creare a informațiilor medicale prelucrate anonim printr-o simplă notificare

Care este afirmația corectă despre modul în care instituțiile medicale furnizează informații medicale operatorilor acreditați de creare a informațiilor medicale prelucrate anonim, în temeiul Legii fundației medicale de nouă generație?

1. Se notifică dinainte persoana, iar furnizarea este posibilă atâta timp cât persoana sau familia îndoliată nu cere oprirea
2. Furnizarea nu este posibilă decât după ce instituția medicală efectuează ea însăși prelucrarea anonimă
3. Odată considerată consimțită furnizarea, persoana nu mai poate cere oprirea ei
4. Informațiile medicale conțin informații care necesită atenție specială, deci furnizarea către operatorii acreditați nu este deloc posibilă

Care este concepția corectă din „Ghidul pentru manipularea adecvată a informațiilor personale de către operatorii din domeniul medical și al îngrijirii”?

1. Dacă scopurile utilizării sunt publicate prin afișare în instituție etc., se poate considera că pentru utilizările din sfera necesară în mod obișnuit tratamentului există un consimțământ implicit
2. Chiar și în cazurile întemeiate pe lege, furnizarea către terți necesită întotdeauna consimțământul persoanei
3. Scopul utilizării informațiilor personale trebuie explicat doar atunci când pacientul pune întrebări
4. Chiar și pentru utilizări din sfera necesară în mod obișnuit tratamentului, precum externalizarea analizelor, trebuie obținut consimțământul scris la fiecare utilizare

Care este avantajul utilizării unui depozit de date (DWH) la analiza datelor sistemului informatic spitalicesc?

1. DWH devine originalul dosarului medical și poate îndeplini obligația legală de păstrare
2. Datele pentru analiză pot fi extrase fără a încărca bazele de date operaționale
3. Răspunsul ecranelor activității zilnice, precum introducerea ordinelor, devine mai rapid
4. Folosind DWH, preprocesarea valorilor lipsă și a valorilor aberante devine inutilă

Care este tratarea potrivită a valorilor lipsă la analiza datelor medicale?

1. Se verifică motivul apariției lipsei și, potrivit scopului analizei, se decide tratarea: excludere, imputare etc.
2. Rubricile cu valori lipsă se exclud întotdeauna din analiză, indiferent de motivul lipsei
3. Lipsurile apar aleatoriu, deci pot fi ignorate și centralizate ca atare
4. Toate valorile lipsă se consideră 0 și se centralizează ca atare

Care este tratarea potrivită a valorilor aberante la analiza datelor medicale?

1. Un set de date care conține fie și o singură valoare aberantă nu poate fi folosit la analiză
2. Se verifică dacă provin din erori de introducere sau sunt valori anormale reale și apoi se decide tratarea
3. Valorile aberante se înlocuiesc automat cu media, fără verificare
4. Valorile aberante provin obligatoriu din erori de introducere, deci se șterg toate la descoperire

Care este descrierea corectă a „consolidării identității” (name-based matching) în preprocesarea datelor medicale?

1. Imputarea valorilor lipsă prin metode statistice
2. Când pentru aceeași persoană există mai multe ID-uri de pacient sau înregistrări cu grafii diferite, acestea sunt confruntate și integrate ca date ale aceleiași persoane
3. Ștergerea sau înlocuirea identificatorilor precum numele și adresa, astfel încât o anumită persoană să nu poată fi identificată
4. Aranjarea listei pacienților în ordine alfabetică după nume

Care este descrierea corectă a depozitului de date (DWH) al unui spital?

1. Este sistemul operațional central care execută ca atare introducerile din activitatea clinică zilnică
2. Este baza de date care adună și acumulează, pentru analiză, datele din diversele sisteme și le păstrează cronologic
3. Este sistemul de calcul al salariilor și de gestiune a pontajului angajaților
4. Este sistemul de arhivare a imaginilor medicale, pentru consultare de la terminalele din spital

Care este înțelegerea corectă a particularităților datelor sistemului informatic spitalicesc atunci când sunt folosite la analiza managementului sau la evaluarea calității actului medical?

1. Datele deconturilor includ valorile numerice ale tuturor rezultatelor de analize
2. Diagnosticele de pe deconturi includ diagnostice atribuite pentru facturare și nu coincid neapărat cu diagnosticul confirmat
3. Datele DPC sunt date exclusiv pentru cercetare, colectate independent de sistemul tarifelor pentru servicii medicale
4. Datele sistemului spitalicesc sunt proiectate în scop de analiză, deci, odată extrase, pot fi folosite ca atare

Care dintre următoarele NU este un punct de atenție potrivit la utilizarea secundară în cercetarea clinică a datelor acumulate în sistemul informatic spitalicesc?

1. La utilizarea în cercetare se respectă cadrele aplicabile: legislația protecției informațiilor personale, directivele de etică a cercetării etc.
2. Se ia în considerare istoricul revizuirilor nomenclatoarelor și codurilor, însoțind revizuirile tarifelor pentru servicii medicale
3. Extragerea se face după definirea clară a pacienților vizați, a perioadei și a criteriilor de excludere
4. Datele fișei medicale electronice sunt proiectate în scop de cercetare, deci datele extrase pot fi folosite ca atare la analiză