Legislație privind securitatea informațională

Care dintre următoarele fapte se încadrează în actul de acces neautorizat interzis prin legea privind interzicerea accesului neautorizat (Legea privind interzicerea actelor de acces neautorizat)?

1. A scos, fără autorizare, know-how-ul de fabricație al propriei companii, gestionat ca secret, și l-a dezvăluit unui concurent.
2. A operat direct un PC neconectat la rețea și s-a conectat cu ID-ul și parola unui coleg.
3. S-a introdus, fără drept, ID-ul și parola altei persoane și s-a realizat, de la distanță, prin internet, conectarea la serverul intern al companiei.
4. A creat un program care provoacă o funcționare contrară voinței utilizatorului, dar l-a păstrat pe propriul calculator, fără a-l distribui.

La cererea unui coleg care spunea că este ocupat cu activitatea, i-a comunicat, fără un motiv legitim, ID-ul și parola propriului sistem de lucru. Care este combinația cea mai potrivită dintre legea și articolul în discuție pentru această faptă?

1. Fapta de facilitare a accesului neautorizat, prevăzută de legea privind interzicerea accesului neautorizat
2. Infracțiunea de creare a unei înregistrări electromagnetice cu comandă ilicită prevăzută de codul penal (așa-numita infracțiune legată de viruși)
3. Obținerea și dezvăluirea frauduloasă a unui secret comercial, interzise de legea privind prevenirea concurenței neloiale
4. Încălcarea dreptului de reproducere și a dreptului de transmitere către public, prevăzute de legea privind dreptul de autor

S-a operat direct, pe loc, un PC de sine stătător (standalone), neconectat la rețeaua internă a companiei, și s-a introdus ID-ul și parola unui coleg pentru conectare. Care este motivul pentru care această faptă nu se încadrează în actul de acces neautorizat, conform legii privind interzicerea accesului neautorizat?

1. Pentru că fapta nu a fost realizată printr-o linie de telecomunicații
2. Pentru că acel PC nu avea configurată o funcție de control al accesului
3. Pentru că ID-ul și parola au fost aflate de la coleg
4. Pentru că nu s-au vizualizat și nu s-au scos fișiere

Care lege se poate aplica unei persoane care a creat un program ce provoacă o funcționare contrară voinței utilizatorului și l-a păstrat pe propriul PC, fără a-l fi distribuit încă nimănui?

1. Legea privind prevenirea concurenței neloiale
2. Legea privind interzicerea accesului neautorizat
3. Legea fundamentală privind securitatea cibernetică
4. Infracțiunea de creare a unei înregistrări electromagnetice cu comandă ilicită, prevăzută de codul penal

Care este infracțiunea cea mai potrivit aplicabilă faptei de a introduce, pe un site de cumpărături, un număr de card de credit al altei persoane, obținut fraudulos, și de a comanda astfel produse pe numele propriu?

1. Obținerea frauduloasă a datelor cu furnizare limitată, prevăzută de legea privind prevenirea concurenței neloiale
2. Încălcarea dreptului de transmitere către public, prevăzut de legea privind dreptul de autor
3. Infracțiunea de fraudă prin utilizarea calculatorului, prevăzută de codul penal
4. Infracțiunea de perturbare a activității prin distrugerea calculatorului etc., prevăzută de codul penal

Care este infracțiunea cea mai potrivit aplicabilă faptei de a trimite continuu un volum masiv de cereri către serverul web al unei alte companii, făcându-l incapabil să răspundă, și de a opri astfel activitatea de vânzare online a acelei companii?

1. Infracțiunea de perturbare a activității prin distrugerea calculatorului etc., prevăzută de codul penal
2. Infracțiunea de creare a unei înregistrări electromagnetice cu comandă ilicită, prevăzută de codul penal
3. Obținerea frauduloasă a unui secret comercial, prevăzută de legea privind prevenirea concurenței neloiale
4. Actul de acces neautorizat, prevăzut de legea privind interzicerea accesului neautorizat

Care este conținutul corect al legii fundamentale privind securitatea cibernetică?

1. Stabilește responsabilitatea statului și a autorităților locale, precum și efortul operatorilor de infrastructuri sociale importante, și prevede instituirea, în cadrul cabinetului, a unui sediu strategic pentru securitatea cibernetică.
2. Conține o prevedere care sancționează penal fapta de a se conecta la un calculator folosind, fără drept, ID-ul și parola altei persoane.
3. Stabilește că, la furnizarea datelor cu caracter personal către un terț, este necesar, ca regulă, consimțământul prealabil al persoanei vizate.
4. Stabilește cele 3 cerințe — gestionarea ca secret, utilitatea și necunoașterea publică — necesare pentru a fi protejat legal drept secret comercial.

Care este combinația celor 3 cerințe necesare pentru a fi protejat ca secret comercial, conform legii privind prevenirea concurenței neloiale?

1. Exactitate, exhaustivitate, actualitate
2. Confidențialitate, integritate, disponibilitate
3. Furnizare limitată, acumulare considerabilă, gestionare electromagnetică
4. Gestionare ca secret, utilitate, necunoaștere publică

Un angajat plecat din companie a copiat și scos o listă de clienți care se afla într-un folder partajat accesibil oricui din companie, fără nicio mențiune de tipul „uz intern”. Care este principalul motiv pentru care este dificil să se invoce, în acest caz, încălcarea unui secret comercial conform legii privind prevenirea concurenței neloiale?

1. Pentru că persoana care a scos lista avea, în timpul angajării, drept de acces legitim la aceasta
2. Pentru că este greu de recunoscut că a fost gestionat ca secret, lipsind astfel cerința gestionării ca secret
3. Pentru că lista de clienți este deja o informație cunoscută public, lipsind cerința necunoașterii publice
4. Pentru că lista de clienți nu poate fi considerată o informație utilă pentru activitatea economică, lipsind cerința utilității

O companie furnizează, contra cost, unor firme membre, un volum mare de date de observație meteorologică, acumulate și gestionate prin mijloace electromagnetice, dar nu le gestionează ca secret. Cărui tip protejat de legea privind prevenirea concurenței neloiale îi corespund aceste date?

1. Secretul comercial prevăzut de legea privind prevenirea concurenței neloiale
2. Informațiile care necesită o atenție specială, prevăzute de legea privind protecția datelor cu caracter personal
3. Datele cu furnizare limitată prevăzute de legea privind prevenirea concurenței neloiale
4. Informațiile prelucrate anonim, prevăzute de legea privind protecția datelor cu caracter personal

Care dintre următoarele se încadrează în noțiunea de date cu caracter personal, conform legii privind protecția datelor cu caracter personal?

1. Statistica numărului de vizitatori, centralizată astfel încât o anumită persoană să nu poată fi identificată
2. Numele și adresa din timpul vieții ale unei persoane deja decedate
3. Numărul permisului de conducere al unei persoane fizice în viață
4. Sediul social și numărul de telefon principal al unei persoane juridice

Care este obiectul pentru care persoana vizată poate solicita unui operator de date cu caracter personal divulgarea, corectarea conținutului sau încetarea utilizării?

1. Informații pseudonimizate
2. Informații prelucrate anonim
3. Baza de date de date cu caracter personal etc.
4. Date cu caracter personal deținute

Care dintre următoarele se încadrează în informațiile care necesită o atenție specială, conform legii privind protecția datelor cu caracter personal?

1. Adresa de e-mail a companiei a unui angajat
2. Informația privind naționalitatea unui angajat
3. Suma venitului anual al unui angajat din ultimul an
4. Rezultatul controlului medical al unui angajat

Care dintre următoarele afirmații privind tratamentul informațiilor care necesită o atenție specială este corectă?

1. Chiar și atunci când este transmisă unui furnizor în limitele necesare pentru atingerea scopului de utilizare, este întotdeauna necesar consimțământul prealabil al persoanei vizate.
2. Dacă este prelucrată în informații pseudonimizate, poate fi furnizată către terți fără consimțământul persoanei vizate.
3. Obținerea necesită, ca regulă, consimțământul prealabil al persoanei vizate, iar furnizarea către terți prin opt-out nu este permisă.
4. Dacă informația este publicată chiar de persoana vizată, după obținerea ei nu mai este necesar să fie tratată ca informație care necesită o atenție specială.

Care este condiția necesară pentru furnizarea datelor cu caracter personal către terți prin opt-out?

1. Raportarea în scris, la fiecare furnizare, către Comisia pentru protecția datelor cu caracter personal, a conținutului datelor cu caracter personal furnizate și a denumirii și sediului destinatarului
2. Prelucrarea datelor cu caracter personal furnizate în informații prelucrate anonim, astfel încât o anumită persoană să nu poată fi identificată și nici datele reconstituite
3. Notificarea persoanei vizate cu privire la elementele stabilite, sau plasarea acestora într-o stare ușor accesibilă persoanei vizate, și notificarea către Comisia pentru protecția datelor cu caracter personal
4. Obținerea, în prealabil, a consimțământului individual al persoanei vizate, pentru fiecare destinatar în parte

Care este diferența corectă dintre utilizarea comună a datelor cu caracter personal și furnizarea către terți prin opt-out?

1. Utilizarea comună nu necesită notificare către Comisia pentru protecția datelor cu caracter personal, dar opt-out necesită notificare.
2. La utilizarea comună nu se pot include informații care necesită o atenție specială, dar la opt-out se pot include.
3. Utilizarea comună se încadrează în furnizarea către terți, dar opt-out este exclus din furnizarea către terți.
4. La utilizarea comună notificarea persoanei vizate nu este deloc necesară, dar la opt-out notificarea persoanei vizate este necesară.

Care dintre următoarele afirmații privind diferența dintre informațiile pseudonimizate și informațiile prelucrate anonim este corectă?

1. La furnizarea către terți, ambele necesită să se notifice destinatarului datele de contact ale persoanei vizate.
2. Informațiile prelucrate anonim pot fi furnizate către terți fără consimțământul persoanei vizate, dar informațiile pseudonimizate nu pot fi furnizate către terți, cu excepția externalizării, transferului de activitate sau utilizării comune.
3. Ambele pot fi furnizate către terți cu consimțământul persoanei vizate, și nu pot fi furnizate fără consimțământ.
4. Informațiile pseudonimizate pot fi furnizate către terți chiar fără consimțământul persoanei vizate, dar informațiile prelucrate anonim nu pot fi furnizate către terți nici cu consimțământul persoanei vizate.

O companie dorește ca doar departamentul intern de marketing să analizeze datele membrilor proprii. Dacă se elimină numele și alte elemente și se prelucrează astfel încât o persoană să nu poată fi identificată decât prin corelare cu alte informații, iar apoi se folosesc datele astfel, care este poziționarea și restricția corectă a informației rezultate?

1. Sunt informații pseudonimizate; din momentul prelucrării nu mai constituie date cu caracter personal, deci nu mai fac obiectul aplicării legii privind protecția datelor cu caracter personal.
2. Sunt informații pseudonimizate; este interzisă corelarea cu alte informații în scopul identificării persoanei vizate, iar ca regulă nu pot fi furnizate nici către terți.
3. Sunt informații prelucrate anonim, iar informația rezultată poate fi folosită pentru a contacta persoana vizată.
4. Sunt informații prelucrate anonim și trebuie să răspundă cererilor de divulgare sau de încetare a utilizării din partea persoanei vizate.

Care dintre următoarele situații, în care date cu caracter personal sunt transmise unui alt operator fără consimțământul persoanei vizate, nu încalcă restricția privind furnizarea către terți?

1. Când s-a confirmat că destinatarul este un operator care a făcut notificarea necesară la Comisia pentru protecția datelor cu caracter personal
2. Când se furnizează unei alte companii din același grup, pe motiv că fac parte din același grup
3. Când se furnizează, în limitele necesare pentru atingerea scopului de utilizare, unui furnizor externalizat, pentru desfășurarea acelei activități
4. Când se furnizează companiei unui partener cu care s-a făcut schimb de cărți de vizită la un târg, în scopul unei viitoare activități de vânzări

Care este situația corectă în care raportarea către Comisia pentru protecția datelor cu caracter personal și notificarea persoanei vizate devin obligatorii, în cazul unei scurgeri de date cu caracter personal?

1. Doar cazurile în care a existat efectiv o întrebare din partea persoanei vizate
2. Cazurile în care sunt incluse informații care necesită o atenție specială, cazurile cu suspiciune de intenție frauduloasă, cazurile în care numărul persoanelor vizate depășește 1.000 etc.
3. Cazurile în care, pentru o scurgere survenită la furnizor, doar furnizorul trebuie să raporteze, iar operatorul care a externalizat nu are obligația de a raporta Comisiei pentru protecția datelor cu caracter personal
4. Toate cazurile de scurgere, pierdere sau deteriorare survenite la operator, indiferent de numărul sau conținutul datelor cu caracter personal scurse

O listă de clienți primită de la un partener comercial a fost folosită, fără autorizare, într-o activitate de vânzări proprii, într-un scop diferit de cel stabilit prin contract. Care este legea care ridică cea mai directă problemă?

1. Legea privind protecția datelor cu caracter personal
2. Infracțiunea de creare a unei înregistrări electromagnetice cu comandă ilicită, prevăzută de codul penal
3. Legea privind dreptul de autor
4. Legea privind interzicerea accesului neautorizat

Care este denumirea legii rezultate din modificarea fostei legi privind limitarea răspunderii furnizorilor de servicii, intrată în vigoare la 1 aprilie 2025?

1. Legea privind transparența anumitor platforme digitale
2. Legea privind prevenirea încălcărilor drepturilor pe internet
3. Legea privind divulgarea informațiilor operatorilor de telecomunicații
4. Legea privind tratarea platformelor de distribuție a informației

Care este obligația impusă de legea privind tratarea platformelor de distribuție a informației furnizorilor de servicii de telecomunicații specifice de mare amploare?

1. Să publice informațiile despre expeditorul unei postări suspectate de încălcare a drepturilor, chiar fără o cerere din partea victimei
2. Să publice metoda de primire a cererilor de ștergere, să investigheze cererile și să notifice rezultatul într-un anumit termen, și să stabilească și să publice criteriile de ștergere
3. Pentru postările pentru care s-a depus o sesizare de încălcare a drepturilor, să respecte un ordin individual de ștergere emis de o autoritate administrativă și să șteargă imediat postarea respectivă
4. Să examineze, unul câte unul, conținutul fiecărei informații postate, înainte de publicare, și să nu afișeze niciuna dintre cele care ar putea încălca drepturi

Care este legea care stabilește că un operator de telecomunicații nu are voie să divulge secretul comunicațiilor altei persoane, aflat la cunoștința sa în cursul activității?

1. Legea privind interzicerea accesului neautorizat
2. Legea privind protecția datelor cu caracter personal
3. Infracțiunea de creare frauduloasă a unei înregistrări electromagnetice private, prevăzută de codul penal
4. Legea afacerilor de telecomunicații

Care este legea care stabilește principiul conform căruia e-mailurile trimise în scop de publicitate sau reclamă pot fi trimise doar celor care și-au dat consimțământul în prealabil?

1. Legea privind protecția datelor cu caracter personal
2. Legea privind e-mailurile electronice specifice
3. Legea privind interzicerea accesului neautorizat
4. Legea privind dreptul de autor

Ce trebuie să facă expeditorul atunci când trimite un e-mail publicitar în temeiul legii privind e-mailurile electronice specifice?

1. Să trimită, pentru fiecare destinatar în parte, o notificare prealabilă cu cel puțin 3 zile înainte de trimiterea e-mailului publicitar.
2. Să afișeze numele sau denumirea expeditorului și datele de contact prin care se poate primi o notificare de refuz al primirii.
3. Să menționeze la începutul textului numărul de notificare obținut în prealabil de la Comisia pentru protecția datelor cu caracter personal.
4. Să schimbe adresa de e-mail a expeditorului de fiecare dată, fără a refolosi aceeași adresă.

Care este conținutul corect al legii privind semnătura electronică?

1. Pentru o înregistrare electromagnetică cu semnătură electronică atașată, pe lângă faptul că autorul este cel real, se garantează legal și adevărul conținutului menționat.
2. O înregistrare electromagnetică pe care s-a aplicat o semnătură electronică ce îndeplinește anumite condiții și care poate fi efectuată doar de titular se prezumă a fi întocmită autentic.
3. Certificatele folosite pentru semnătura electronică pot fi emise doar direct de stat.
4. Pentru a folosi semnătura electronică, trebuie obținut în prealabil, în scris, consimțământul celeilalte părți.

Un software comercial a fost instalat fără autorizare pe PC-uri din companie, într-un număr care depășește numărul de licențe achiziționate, și a fost folosit astfel. Care este legea care ridică cea mai directă problemă?

1. Legea privind prevenirea concurenței neloiale
2. Legea privind protecția datelor cu caracter personal
3. Legea privind interzicerea accesului neautorizat
4. Legea privind dreptul de autor

Care dintre următoarele nu se încadrează în obiectul protecției prin legea privind dreptul de autor?

1. O fotografie realizată de un angajat pentru a fi publicată în buletinul intern al companiei
2. Algoritmul care stă la baza unui program, sau protocolul de comunicație în sine
3. Un program de tip macro, dezvoltat de un angajat pentru activitatea de lucru, care rulează pe un program de calcul tabelar
4. O bază de date internă a companiei, a cărei selecție sau structurare sistematică a informațiilor prezintă originalitate

O companie dorește să dezvolte intern o AI generativă, colectând și analizând un volum mare de texte publicate pe web, ca date de antrenament. Care este abordarea corectă conform legii privind dreptul de autor?

1. Utilizarea în scop de analiză a informației, care nu urmărește să beneficieze de ideea sau sentimentul exprimat într-o operă, poate fi făcută fără autorizare, în limitele considerate necesare, cu excepția cazului în care dăunează în mod nejustificat intereselor titularului dreptului de autor.
2. Dacă a fost folosit la antrenament, nu se constituie o încălcare a dreptului de autor nici măcar atunci când textul generat este similar cu o operă existentă și se consideră că se bazează pe aceasta.
3. Dacă informația este publicată pe internet, aceasta nu face obiectul legii privind dreptul de autor, chiar dacă este o operă, deci colectarea, analiza și publicarea rezultatului pot fi făcute liber.
4. Când este folosit ca date de antrenament, chiar dacă scopul este analiza informației și nu beneficierea de ideea sau sentimentul exprimat, este necesară obținerea individuală a autorizației titularului de drept de autor pentru fiecare operă colectată, altfel utilizarea nu este posibilă în niciun caz.

Care utilizare este permisă conform legii privind dreptul de autor fără a fi necesară autorizarea titularului dreptului?

1. Se descarcă și se păstrează un manga cu plată, știind că a fost încărcat ilegal.
2. Se citează o parte dintr-un articol publicat, indicând sursa, delimitând clar de propriul text, în limitele în care propriul text rămâne principal.
3. Ca material de instruire internă, se copiază porțiunile necesare dintr-o carte comercială, câte un exemplar pentru fiecare participant, se distribuie, iar fiecare le păstrează.
4. Se ocolește protecția anticopiere pentru a copia un DVD comercial, vizionat apoi personal, acasă.

Care este diferența corectă dintre contractul de antrepriză (ukeoi) și contractul de detașare de muncă?

1. Nici la antrepriză comanditarul, nici la detașare beneficiarul detașării, nu pot da ordine directe muncitorilor primiți.
2. La antrepriză, comanditarul nu poate da ordine directe muncitorilor celeilalte părți, dar la detașare, beneficiarul detașării poate da ordine muncitorilor detașați.
3. Atât la antrepriză, cât și la detașare, compania care primește lucrarea este cea aflată în relație de muncă cu muncitorul, iar ordinele sunt date tot de acea companie.
4. La antrepriză, comanditarul poate da ordine directe muncitorilor celeilalte părți, iar la detașare, beneficiarul detașării nu poate da ordine muncitorilor detașați.

Un angajat de conducere al unei companii dă direct instrucțiuni zilnice, privind conținutul și procedura lucrărilor, unui inginer al unei firme partenere aflat permanent la sediu, în cadrul unui contract de externalizare a activității (antrepriză). Cum se numește această stare și care este legea principală pe care o încalcă?

1. Copiere neautorizată, care încalcă în principal legea privind dreptul de autor.
2. Utilizare în afara scopului, care încalcă în principal legea privind protecția datelor cu caracter personal.
3. Utilizare frauduloasă a unui secret comercial, care încalcă în principal legea privind prevenirea concurenței neloiale.
4. Antrepriză deghizată, care încalcă în principal legea privind detașarea de muncă.

Legea privind subcontractarea (Shitauke-hō) și-a schimbat denumirea la 1 ianuarie 2026 (Reiwa 8). Care este combinația corectă dintre abrevierea noii legi și modificările aduse concomitent?

1. Legea privind tranzacțiile echitabile în concurență. Domeniul de aplicare a fost limitat la industria producătoare, excluzând transportul și crearea de produse informaționale, iar denumirile nu au fost schimbate.
2. Legea de sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii. S-a eliminat criteriul capitalului social, iar dimensiunea operatorului se stabilește doar după numărul de angajați; interzicerea plății prin cambie a fost amânată.
3. Legea privind tranzacțiile echitabile pentru subcontractanții mici și mijlocii (Torikihō). Comanditarul a fost redenumit „operator comanditar”, iar subcontractantul „subcontractant mic și mijlociu”, iar plata prin cambie a fost interzisă.
4. Legea privind transparența tranzacțiilor externalizate. S-a impus obligația notificării prealabile a conținutului externalizării la Comisia pentru comerț echitabil.

O activitate de introducere a datelor cu caracter personal a fost externalizată, iar un angajat al furnizorului a scos aceste date și le-a vândut unui comerciant de liste. Care este afirmația corectă privind responsabilitatea celui care a externalizat?

1. Furnizarea către furnizor a completat furnizarea către terți, deci nu mai rămâne nicio responsabilitate în sarcina celui care a externalizat.
2. Celui care a externalizat îi rămâne obligația de a exercita o supraveghere necesară și adecvată asupra furnizorului, și poate fi tras la răspundere conform legii privind protecția datelor cu caracter personal.
3. Fiind un caz survenit la furnizor, obligația de raportare către Comisia pentru protecția datelor cu caracter personal revine doar furnizorului, nu și celui care a externalizat.
4. Dacă s-a încheiat un acord de confidențialitate cu furnizorul, responsabilitatea nu se extinde asupra celui care a externalizat.

Ce este necesar, ca premisă, pentru a aplica o sancțiune disciplinară unui angajat care a încălcat regulamentul de securitate a informației?

1. Ca tipurile de sancțiuni disciplinare și motivele acestora să fie stabilite în regulamentul de muncă și aduse la cunoștința angajaților
2. Ca regulamentul de securitate a informației să fi fost notificat în prealabil Comisiei pentru protecția datelor cu caracter personal
3. Ca fapta de încălcare să fie recunoscută ca încadrându-se, în același timp, într-o infracțiune prevăzută de codul penal
4. Ca fiecare angajat în parte să fi încheiat în prealabil, în scris, un acord de confidențialitate

Care dintre următoarele afirmații privind legea privind protecția celor care fac sesizări de interes public este corectă?

1. Sesizarea trebuie făcută întotdeauna către o autoritate administrativă, iar sesizarea la un ghișeu intern este exclusă din protecția legii, deci tratamentul defavorabil nu este nici el interzis în acest caz.
2. Indiferent de dimensiunea operatorului, instituirea unui ghișeu de sesizare internă rămâne, în toate cazurile, doar un obiectiv de efort.
3. Concedierea sau orice alt tratament defavorabil, pe motiv că s-a făcut o sesizare de interes public, este interzis, iar operatorilor care depășesc o anumită dimensiune li se impune obligația de a institui un sistem de răspuns la sesizările interne de interes public.
4. Numele celui care a făcut sesizarea poate fi larg partajat cu departamentele implicate, pentru a facilita desfășurarea investigației interne.

Care este descrierea corectă pentru CVSS, indicatorul comun de evaluare a gravității unei vulnerabilități?

1. Este o metodă de evaluare care numerizează gravitatea unei vulnerabilități pe o scală comună, exprimată printr-un scor de la 0,0 la 10,0
2. Este denumirea unei baze de date de informații privind măsurile de securitate, care centralizează și publică informațiile despre vulnerabilitățile raportate în țară
3. Este o listă cu toate componentele software conținute într-un produs, inclusiv denumirea și versiunea
4. Este un identificator numeric comun la nivel mondial, atribuit fiecărei vulnerabilități individuale, folosit de cei implicați

Care este descrierea corectă privind terminologia legată de vulnerabilități?

1. JVN este doar o listă care clasifică tipurile de vulnerabilități, fără a publica informații despre vulnerabilități individuale sau despre măsuri.
2. CVE este o scală comună pentru evaluarea numerică a gravității unei vulnerabilități.
3. CVSS este un identificator numeric comun, atribuit pentru a identifica în mod unic fiecare vulnerabilitate în parte.
4. CVSS este o scală comună de evaluare a gravității unei vulnerabilități, iar CVE este un număr comun de identificare a fiecărei vulnerabilități în parte.

Care este conținutul corect al Ghidului de management al securității cibernetice, publicat de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei și de IPA?

1. Stabilește, ca standard, criteriul de examinare pentru obținerea certificării ISMS.
2. Prezintă criterii concrete de decizie pentru interpretarea conținutului obligației legale privind măsurile de gestionare sigură a datelor cu caracter personal.
3. Prezintă cele 3 principii pe care trebuie să le cunoască un conducător și cele 10 elemente importante pe care conducătorul trebuie să le indice unui director responsabil, precum CISO.
4. Indică în mod concret, nominalizând produse, măsurile tehnice minime pe care ar trebui să le implementeze întreprinderile mici și mijlocii.