Managementul securității informaționale

Care este descrierea cea mai potrivită pentru activul informațional în securitatea informației?

1. Se referă doar la echipamentele informatice, precum serverele sau calculatoarele, și la datele electronice stocate în acestea, fără a include documentele tipărite pe hârtie și păstrate.
2. Se referă doar la datele digitalizate, excluzând documentele pe hârtie sau procedurile și know-how-ul cunoscute doar de un anumit responsabil.
3. Include, pe lângă date, documente, echipamente și software, și cunoștințele deținute de oameni sau încrederea de care se bucură o companie — orice are valoare pentru organizație.
4. Consideră activ informațional doar ceea ce poate fi evaluat printr-o sumă de bani, excluzând de la gestionare lucruri precum încrederea sau brandul, care nu pot fi exprimate valoric.

Care dintre următoarele elemente nu este potrivit să fie înregistrat în registrul de active informaționale?

1. Numele activului și numele responsabilului de gestionare (proprietarul) acelui activ
2. Parola propriu-zisă a utilizatorului, folosită pentru a accesa acel activ
3. Locul de stocare și tipul mediului pe care este înregistrat
4. Nivelul de confidențialitate al informației și clasificarea importanței pentru activitate

Care este scopul principal al clasificării informațiilor în confidențial, uz intern, public etc. și al etichetării lor?

1. Pentru ca persoana care manipulează informația să poată decide până unde este necesară protejarea acesteia.
2. Pentru a reduce spațiul de disc necesar pentru stocarea informației, scăzând costurile de stocare.
3. Pentru a face inutilă însăși operațiunea de clasificare și etichetare, prin criptarea tuturor informațiilor.
4. Pentru a face inutilă colectarea și păstrarea jurnalelor de acces.

Care este rolul cel mai potrivit al responsabilului de gestionare a unui activ informațional (proprietarul activului)?

1. Din poziția unui terț, auditează ISMS-ul organizației și decide și raportează dacă se poate acorda certificarea.
2. Operează zilnic acel activ și se ocupă, ca parte a activității sale curente, de introducerea și actualizarea datelor.
3. Stabilește clasificarea activului, aprobă cui și până unde i se permite accesul, și revizuiește periodic aceste decizii.
4. Efectuează lucrările propriu-zise de modificare a configurațiilor echipamentelor de rețea sau ale serverelor.

Se externalizează unui furnizor casarea hard diskurilor interne ale calculatoarelor folosite în companie. Din perspectiva prevenirii scurgerii de informații, care este răspunsul cel mai potrivit?

1. Se mută fișierele vizate în coșul de gunoi, se golește coșul, se confirmă pe ecran că au fost șterse, apoi se predau furnizorului.
2. Se efectuează o formatare rapidă, se confirmă pe ecran că fișierele au dispărut, apoi se predau direct furnizorului.
3. Se șterg doar fișierele importante, alese selectiv, iar restul rămân neschimbate la predare.
4. Se efectuează o ștergere prin suprascriere cu un software de ștergere a datelor sau o distrugere fizică, iar confirmarea se face prin asistarea la operațiune sau prin primirea unui certificat de ștergere.

Care este metoda cea mai potrivită pentru casarea documentelor pe hârtie clasificate ca uz intern (confidențial pentru companie)?

1. Se rup în două, apoi se scot împreună ca deșeuri reciclabile.
2. Se amestecă printre gunoiul menajer obișnuit, pentru a fi mai greu de observat din exterior.
3. Se înnegrește doar titlul, apoi se scot ca atare.
4. Se toacă la tocător sau se externalizează o procesare de dizolvare.

Care este motivul cel mai potrivit pentru efectuarea periodică a inventarului activelor informaționale?

1. Pentru a negocia reducerea prețului de achiziție al activelor informaționale și a limita costurile de aprovizionare sau de reînnoire a echipamentelor.
2. Pentru a elimina diferența dintre înregistrările din registru și activele reale, astfel încât măsurile de control să fie aplicate fără omisiuni.
3. Pentru a reduce în fiecare an, în mod obligatoriu, numărul total de active informaționale deținute de organizație, ușurând astfel efortul de gestionare.
4. Pentru a cunoaște situația de prezență la muncă a angajaților și a revizui repartizarea personalului.

Privind ciclul de viață al informației ca „creare → utilizare → păstrare → transport → casare”, care este măsura de control cea mai potrivită pentru fiecare etapă?

1. Dacă transportul se face prin curieratul intern al companiei, înregistrarea predării-primirii poate fi omisă.
2. Informația aflată în păstrare este în interiorul companiei, deci este în siguranță, astfel încât stabilirea drepturilor de acces nu este în mod special necesară.
3. La etapa de creare nu se stabilește clasificarea, iar abia la casare se decid, laolaltă, clasificarea și modul de tratare.
4. La păstrare se aplică încuierea sau criptarea, la transport sigilarea și înregistrarea predării-primirii, iar la casare ștergerea sau distrugerea fizică.

Care este abordarea cea mai potrivită pentru stabilirea categoriei de clasificare a unei informații?

1. Se decide exclusiv pe baza mediului pe care este înregistrată informația: toate fișierele electronice sunt confidențiale, toate documentele pe hârtie sunt de uz intern.
2. Cu cât departamentul care a creat informația are mai mulți angajați, cu atât se stabilește o clasificare mai înaltă.
3. Se stabilește ținând cont, pe lângă impactul unei scurgeri, și de impactul unei falsificări sau al imposibilității de utilizare.
4. Odată stabilită clasificarea unei informații, aceasta se folosește neschimbată mai departe, chiar dacă ulterior se schimbă conținutul sau situația.

Care este ordinea corectă de desfășurare a celor trei activități care alcătuiesc evaluarea riscului (risk assessment)?

1. Evaluarea riscului → Analiza riscului → Identificarea riscului
2. Identificarea riscului → Evaluarea riscului → Analiza riscului
3. Identificarea riscului → Analiza riscului → Evaluarea riscului
4. Analiza riscului → Identificarea riscului → Evaluarea riscului

S-a identificat și consemnat într-o listă situația: „sala serverelor se află la etajul 1 și, dacă apare o inundație provocată de ploi torențiale, există riscul ca serverul să se oprească.” Cărei activități din evaluarea riscului îi corespunde acest demers?

1. Răspunsul la risc
2. Acceptarea riscului
3. Identificarea riscului
4. Evaluarea riscului

Care este descrierea cea mai potrivită pentru evaluarea riscului (risk evaluation) din cadrul evaluării generale a riscului (risk assessment)?

1. Se compară mărimea riscului obținută prin analiză cu criteriul de risc, pentru a decide necesitatea unui răspuns și prioritatea acestuia.
2. Se identifică și se descriu, fără omisiuni, riscurile existente în organizație, pornind de la combinația activ informațional–amenințare–vulnerabilitate.
3. Se implementează efectiv măsura de control aleasă, se începe operarea și se consolidează în activitatea curentă.
4. Se estimează separat probabilitatea de apariție și gradul de impact al riscului, pentru a calcula mărimea acestuia.

S-a încheiat o asigurare cibernetică pentru a acoperi despăgubirile și costurile de investigație în cazul unei scurgeri de informații. Cărei categorii de răspuns la risc îi corespunde această măsură?

1. Evitarea riscului
2. Reducerea (diminuarea) riscului
3. Acceptarea (păstrarea) riscului
4. Transferul (partajarea) riscului

Un anumit incident provoacă, la fiecare apariție, o pierdere de 6 milioane de yeni și se estimează că se produce o dată la doi ani. Cât este pierderea anuală estimată (ALE) pentru acest incident?

1. 1.500.000 de yeni
2. 3 milioane de yeni
3. 6 milioane de yeni
4. 12 milioane de yeni

Există un dezastru care, dacă apare o dată, provoacă o pierdere de 40.000.000 de yeni, iar probabilitatea de apariție a fost estimată la 5% pe an. Cât este pierderea anuală estimată (ALE) pentru acest dezastru?

1. 8 milioane de yeni
2. 2 milioane de yeni
3. 40.000.000 de yeni
4. 4 milioane de yeni

Un anumit risc provoacă, la fiecare apariție, o pierdere de 10 milioane de yeni, iar rata anuală de apariție a fost estimată la 0,4. Prin introducerea unei măsuri care costă 2.200.000 de yeni pe an, rata anuală de apariție scade la 0,1. Care este evaluarea financiară cea mai potrivită?

1. Prin măsură, pierderea anuală estimată scade de la 10 milioane la 1 milion de yeni; reducerea de 9 milioane de yeni depășește cu mult costul, deci se justifică.
2. Prin măsură, pierderea anuală estimată scade de la 4 milioane la 1 milion de yeni; reducerea de 2 milioane de yeni este sub costul de 2.200.000 de yeni, deci nu se justifică.
3. Prin măsură, pierderea anuală estimată scade de la 4 milioane la 1 milion de yeni; reducerea de 3 milioane de yeni depășește costul de 2.200.000 de yeni, deci se justifică.
4. Deoarece rata anuală de apariție nu a ajuns la 0, efectul măsurii nu poate fi evaluat financiar.

Pentru o afacere de comerț electronic care manipulează un volum mare de date cu caracter personal, dar fără perspectivă de profitabilitate, s-a considerat că impactul unei eventuale scurgeri ar fi prea mare, iar compania s-a retras complet din această activitate. Cărei categorii de răspuns la risc îi corespunde această decizie?

1. Evitarea riscului
2. Transferul (partajarea) riscului
3. Acceptarea (păstrarea) riscului
4. Reducerea (diminuarea) riscului

Împotriva riscului de infectare cu malware, s-au implementat un software antivirus, actualizarea riguroasă a sistemului de operare și instruirea angajaților, reducând probabilitatea de infectare. Cărei categorii de răspuns la risc îi corespunde această acțiune?

1. Acceptarea (păstrarea) riscului
2. Reducerea (diminuarea) riscului
3. Evitarea riscului
4. Transferul (partajarea) riscului

Privind o oprire temporară a forumului intern al companiei, s-a confirmat că impactul asupra activității este mic și că pierderea estimată se încadrează în limitele criteriului de acceptare a riscului, iar după obținerea aprobării responsabilului, s-a decis să nu se ia nicio măsură suplimentară. Cărei categorii de răspuns la risc îi corespunde această decizie?

1. Transferul (partajarea) riscului
2. Evitarea riscului
3. Reducerea (diminuarea) riscului
4. Acceptarea (păstrarea) riscului

Care dintre următoarele combinații între categoria de răspuns la risc și exemplul concret nu este potrivită?

1. Acceptarea riscului — deși apariția ar provoca o pierdere atât de mare încât activitatea nu ar mai putea continua, nu se face nimic pentru că măsurile sunt considerate prea deranjante.
2. Evitarea riscului — se oprește furnizarea unui serviciu online considerat cu risc ridicat, iar compania se retrage din acea activitate.
3. Transferul riscului — se încheie o asigurare pentru cazul unei scurgeri de informații, iar o parte din pierdere este suportată de compania de asigurări.
4. Reducerea riscului — se criptează datele importante și se obțin periodic copii de rezervă, păstrate într-un loc separat.

Care este tratamentul cel mai potrivit al riscului rezidual?

1. Atâta timp cât rămâne cât de puțin risc rezidual, răspunsul la risc este un eșec, și trebuie repetat până când nu mai rămâne absolut nimic.
2. În privința riscului rezidual, responsabilul de pe teren decide de fiecare dată după propria judecată, iar conținutul deciziei nu este în mod deliberat consemnat în evidențe.
3. Odată implementat un răspuns la risc, riscul rezidual devine în mod obligatoriu 0, deci nu este necesar ca, după finalizarea răspunsului, conținutul să fie reconfirmat și aprobat.
4. Este riscul rămas după implementarea unui răspuns la risc, iar decizia de a-l accepta sau nu este luată și aprobată de o persoană responsabilă, precum conducerea executivă.

Care este descrierea cea mai potrivită privind relația dintre JIS Q 27001 și JIS Q 27002?

1. Ambele sunt standarde care stabilesc doar definițiile termenilor, fără a include cerințe.
2. 27001 este un ghid pentru punerea în practică a măsurilor de control, iar 27002 este standardul care stabilește cerințele ISMS.
3. Ambele sunt standarde care stabilesc cerințele ISMS, iar conținutul lor este identic.
4. 27001 este standardul de certificare care stabilește cerințele ISMS, iar 27002 este ghidul pentru punerea în practică a măsurilor de control.

O companie a anunțat public: „Compania noastră a obținut certificarea JIS Q 27002.” Care este problema cea mai potrivită a acestei afirmații?

1. 27002 este un ghid pentru punerea în practică a măsurilor de control și nu este un standard de certificare — certificarea ISMS se acordă în raport cu JIS Q 27001.
2. 27002 este un standard care prezintă definiții de termeni și o privire de ansamblu, măsurile de control concrete nefiind incluse.
3. 27002 este un standard care se referă exclusiv la protecția datelor cu caracter personal, așa că nu poate fi folosit pentru certificarea unei companii obișnuite, care se ocupă de securitatea informației în general.
4. 27002 este un standard care poate face obiectul certificării, dar certificarea poate fi obținută doar de instituții publice sau de organisme administrative independente, companiile private fiind excluse.

Care este conținutul cel mai potrivit de inclus în declarația de aplicabilitate (Statement of Applicability) a ISMS?

1. Măsurile de control alese și motivul alegerii lor, gradul de implementare, precum și motivul excluderii măsurilor neadoptate
2. Lista incidentelor survenite în ultimul an și un tabel care centralizează timpul necesar recuperării pentru fiecare dintre ele
3. Textul scrisorii de scuze care va fi trimisă clienților în cazul unui incident, și lista responsabililor cărora li se va trimite
4. Rezultatele evaluării de performanță a fiecărui angajat în parte și lista obiectivelor de activitate pe care fiecare și le-a stabilit pentru anul următor

În ciclul PDCA al ISMS, în care etapă se încadrează auditul intern și analiza efectuată de management (management review)?

1. Do (implementare)
2. Check (verificare)
3. Plan (planificare)
4. Act (acțiune/îmbunătățire)

Care este aspectul cel mai important de avut în vedere la desfășurarea auditului intern al ISMS?

1. Auditul intern este realizat de organismul extern de certificare, organizația însăși nu îl desfășoară niciodată.
2. Dacă în auditul intern se descoperă o neconformitate, aceasta se semnalează doar verbal, fără a fi consemnată în evidențe.
3. Auditorul nu își auditează propria activitate, fiind numit astfel încât să se poată păstra obiectivitatea și imparțialitatea.
4. Pentru a păstra obiectivitatea auditului, auditorul își auditează și evaluează el însuși propria activitate.

La acordarea mărcii de confidențialitate (P-mark), conformitatea cu ce standard este examinată?

1. ISO/IEC 27017
2. JIS Q 27001
3. JIS Q 15001
4. JIS Q 27002

Care este combinația cea mai potrivită de descrieri pentru ISO/IEC 27017 și ISO/IEC 27701?

1. 27017 este un ghid privind măsurile de control de securitate a informației referitoare la serviciile cloud, iar 27701 este un standard privind sistemul de management al informațiilor de confidențialitate.
2. 27017 tratează sănătatea și securitatea în muncă, iar 27701 tratează cerințele managementului continuității activității.
3. 27017 este un standard care se ocupă de securitatea sistemelor de control folosite, de exemplu, în fabrici, iar 27701 este un standard care stabilește algoritmii criptografici standard și lungimea cheilor.
4. 27017 este un standard privind sistemul de management al calității, iar 27701 este un standard privind sistemul de management de mediu; niciunul nu are legătură cu securitatea informației.

Care este descrierea cea mai potrivită pentru sistemul de evaluare a conformității ISMS?

1. Este un sistem în care organizația își auto-evaluează propriul ISMS și, declarând ea însăși că este conform cerințelor, se consideră că a obținut certificarea.
2. Este un sistem în care un organism de certificare terț examinează dacă ISMS-ul unei organizații respectă cerințele JIS Q 27001 și acordă certificarea.
3. Este un sistem în care un organism public examinează centralizat vulnerabilitățile sistemelor informatice folosite de o organizație și, dacă nu se constată probleme, garantează public siguranța acestora.
4. Este un sistem în care, odată obținută certificarea, aceasta rămâne valabilă la nesfârșit, fără a mai fi necesară vreo examinare ulterioară.

Când politica de securitate a informației este structurată pe trei niveluri, care este ordinea corectă de la nivelul superior spre cel inferior?

1. Standarde de măsuri → Politica de bază → Proceduri de implementare
2. Proceduri de implementare → Standarde de măsuri → Politica de bază
3. Politica de bază → Proceduri de implementare → Standarde de măsuri
4. Politica de bază → Standarde de măsuri → Proceduri de implementare

Care este conținutul cel mai potrivit de inclus în politica de bază a securității informației?

1. Numărul de inventar al calculatoarelor folosite de fiecare departament, locul de amplasare și lista utilizatorilor
2. Numele produsului software antivirus și procedura concretă de operare a ecranului de actualizare a fișierelor de definiții
3. Regulile de trafic ale firewall-ului stabilite pentru fiecare server și lista porturilor permise
4. Scopul angajării în securitatea informației, domeniul de aplicare, responsabilitatea conducerii și obligația de conformare

Regula „parola folosită în activitate trebuie să aibă cel puțin 12 caractere și să includă litere mari, litere mici, cifre și simboluri” se încadrează în care dintre cele trei niveluri ale politicii de securitate a informației?

1. Proceduri de implementare
2. Standarde de măsuri
3. Politica de bază
4. Declarația de aplicabilitate

Care este caracteristica cea mai potrivită a procedurilor de implementare din cadrul politicii de securitate a informației?

1. Fiind un document care exprimă poziția organizației, se redactează concis, pornind de la premisa publicării externe, omițându-se până și valorile concrete de configurare.
2. Este un document care, odată stabilit, nu trebuie modificat nici măcar atunci când sistemul este înlocuit.
3. Este un document consultat doar de conducerea executivă, care nu se distribuie responsabililor de pe teren și al cărui conținut rămâne nedivulgat pe durata operării.
4. Prezintă modul concret de operare, valorile de configurare, responsabilii și modul de păstrare a înregistrărilor, și este revizuit frecvent, pe măsură ce se modifică sistemele.

Care este rolul cel mai potrivit al CISO?

1. Servește drept ghișeu pentru întrebările clienților, îndrumându-i cu privire la modul de utilizare și configurare a produselor proprii.
2. Se ocupă de lucrări precum instalarea calculatoarelor din fiecare departament sau cablarea rețelei.
3. Coordonează strategia și măsurile de securitate a informației la nivelul întregii organizații și raportează conducerii executive.
4. Examinează, dintr-o poziție de terț, ISMS-ul organizației și decide în mod obiectiv dacă certificarea poate fi acordată.

La cererea unui partener comercial, a devenit necesară utilizarea unui serviciu de partajare a fișierelor a cărui folosire este interzisă prin regulamentul intern. Care este răspunsul cel mai potrivit al responsabilului?

1. Se solicită aprobare de excepție, indicând motivul utilizării, datele vizate, perioada și măsurile de control alternative, iar utilizarea se face după obținerea aprobării responsabilului și înregistrarea acesteia.
2. Fără a comunica nimic partenerului comercial, se folosește un cont personal de cloud, aflat în afara controlului companiei, pentru a face schimb de date legate de activitate.
3. Se interpretează situația ca nefiind prevăzută de regulamentul intern și se începe utilizarea pe baza judecății personale a responsabilului, prioritizând mai întâi desfășurarea activității.
4. Se consideră că instrucțiunea partenerului comercial are prioritate față de regulamentul intern, se începe utilizarea fără aprobarea responsabilului și fără nicio înregistrare, iar ulterior se raportează pe scurt, verbal.

Care este descrierea cea mai potrivită pentru Ghidul de management al securității cibernetice (Cybersecurity Management Guidelines)?

1. Un document tehnic destinat inginerilor din sistemele informatice, care stabilește în detaliu valorile concrete de configurare pentru firewall și servere, precum și procedurile de lucru.
2. Un ghid destinat conducerii executive, care prezintă cele 3 principii pe care trebuie să le cunoască un conducător și cele 10 elemente importante pe care trebuie să le indice CISO-ului și altora.
3. O lege care stabilește, pentru operatorii care manipulează date cu caracter personal, conținutul obligațiilor de respectat și sancțiunile legale aplicate în caz de încălcare.
4. Un standard internațional care stabilește cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o organizație care dorește să obțină certificarea ISMS, ca bază de examinare pentru un audit efectuat de un terț.

Care este cea mai potrivită practică privind aducerea la cunoștință și revizuirea regulamentelor legate de securitatea informației?

1. Se aduce la cunoștință prin instruirea la angajare și prin traininguri periodice, adaptate persoanelor vizate, iar revizuirea se face cu ocazia modificărilor legislative, a introducerii de noi tehnologii, a schimbărilor organizaționale, a incidentelor sau a observațiilor din audit.
2. În cazul unei încălcări, chiar dacă regulamentul nu a fost adus la cunoștință, se tratează în mod uniform ca fiind răspunderea personală a angajatului, iar revizuirea regulamentului se omite.
3. Odată stabilit un regulament, acesta se menține neschimbat, chiar dacă intervin modificări legislative sau organizaționale.
4. Este suficient ca regulamentul să fie păstrat pe serverul intern, accesibil oricui; nu este în mod special necesar să fie readus la cunoștință prin instruirea la angajare sau prin traininguri.

Care este descrierea cea mai potrivită privind relația dintre BCP și BCM?

1. BCP este documentul redactat pentru a fi citit de conducerea executivă, iar BCM este documentul redactat pentru a fi citit de responsabilii de pe teren — este doar o distincție de documente, în funcție de cititor.
2. BCP și BCM sunt termeni cu același sens; cei doi sunt sinonimi.
3. BCP este chiar planul care stabilește modul de continuare și recuperare a activităților importante, iar BCM este întreaga activitate de management prin care acest plan este elaborat și menținut prin instruire, exerciții, verificare și revizuire continuă.
4. BCP desemnează întregul mecanism al operării zilnice de securitate a informației, iar BCM este termenul care desemnează doar măsurile tehnice, precum configurarea și monitorizarea echipamentelor, din cadrul acestuia.

Care este combinația cea mai potrivită de descrieri pentru RTO și RPO?

1. RTO este obiectivul privind până la ce moment se revine cu datele, iar RPO este obiectivul privind timpul admis între producerea unei defecțiuni și recuperare.
2. Atât RTO, cât și RPO reprezintă obiectivul privind nivelul până la care este readusă activitatea după recuperare, iar între cele două nu există nicio diferență.
3. RTO reprezintă numărul de generații de copii de rezervă păstrate, iar RPO reprezintă indicatorul referitor la tipul de mediu de stocare folosit pentru backup.
4. RTO este obiectivul privind timpul admis între producerea unei defecțiuni și recuperare, iar RPO este obiectivul privind până la ce moment se revine cu datele.

Un anumit sistem are stabilit RPO la 4 ore. Care este practica operațională necesară pentru a îndeplini acest obiectiv?

1. Se pregătesc un sistem și o procedură care să permită recuperarea sistemului în cel mult 4 ore de la producerea unei defecțiuni, iar exerciții periodice de recuperare se desfășoară în paralel.
2. Se obțin copii de rezervă la cel puțin fiecare 4 ore, astfel încât, în caz de defecțiune, să nu se piardă date mai vechi de 4 ore de la ultima copie.
3. Se stabilește ca obiectiv readucerea capacității de procesare a sistemului, după recuperare, la cel puțin un sfert din nivelul obișnuit, și se pregătește un sistem în acest sens.
4. Se pregătesc 4 tipuri de medii de backup, iar acestea se păstrează distribuit, fiecare într-un loc de stocare separat.

Planul de continuitate a activității stabilește: „După producerea unui dezastru, se reia mai întâi doar activitatea de primire a comenzilor, la 50% din capacitatea de procesare obișnuită.” Ce indicator exprimă acest obiectiv?

1. BIA (analiza impactului asupra activității)
2. RPO (punctul obiectiv de recuperare)
3. RLO (nivelul obiectiv de recuperare)
4. RTO (timpul obiectiv de recuperare)

Care este scopul cel mai potrivit al analizei impactului asupra activității (BIA)?

1. Se măsoară volumul de muncă și timpul de lucru al fiecărui angajat, pentru a optimiza repartizarea personalului pe departamente.
2. Se examinează exhaustiv vulnerabilitățile existente în sistemele informatice, se clarifică zonele care trebuie corectate și prioritatea răspunsului, și se elaborează în avans un plan de corecție.
3. Se analizează mărimea impactului și întinderea în timp a acestuia, atunci când o activitate se oprește, pentru a clarifica activitățile importante care trebuie recuperate cu prioritate și resursele de care depind acestea.
4. Se compară prețul unitar al mediilor de backup și se alege cel mai ieftin mediu, pentru a reduce costurile.

Se obține o copie de rezervă completă duminica, iar de luni până sâmbătă se obține zilnic o copie de rezervă incrementală. Dacă apare o defecțiune joi seara, care este combinația de copii de rezervă necesară pentru restaurare?

1. Doar copia completă obținută duminica și copia incrementală obținută joi — în total 2 copii
2. Toate copiile incrementale de luni până joi, excluzând copia completă de duminică
3. Copia completă de duminică și toate copiile incrementale de luni, marți, miercuri și joi
4. Doar copia incrementală obținută chiar înainte de defecțiune, joi, fără a folosi vreo copie anterioară

Se obține o copie de rezervă completă duminica, iar de luni până sâmbătă se obține zilnic o copie de rezervă diferențială. Dacă apare o defecțiune joi seara, care este combinația de copii de rezervă necesară pentru restaurare?

1. Doar copia diferențială de joi
2. Toate copiile diferențiale de luni până joi
3. Copia completă de duminică și copia diferențială de joi
4. Copia completă de duminică și toate copiile diferențiale de luni, marți, miercuri și joi

Care este descrierea cea mai potrivită pentru regula 3-2-1 de backup și pentru metoda de păstrare ca măsură împotriva ransomware-ului?

1. Un reper procedural conform căruia 3 responsabili verifică dublu, iar 1 responsabil aprobă înainte de obținerea copiei.
2. Se obțin copii de rezervă de 3 ori pe zi, se păstrează 2 săptămâni, iar cele mai vechi de 1 an se casează — un reper operațional privind numărul de obțineri și perioada de păstrare.
3. Se păstrează datele în 3 exemplare, inclusiv originalul, pe 2 tipuri de medii diferite, dintre care 1 într-un loc separat; în plus, după obținere, copiile se păstrează offline, cu conexiunea întreruptă.
4. O metodă de păstrare în care se criptează dublu cu 3 tipuri de algoritmi criptografici, iar cheia este gestionată centralizat într-un singur loc.